De Radu Zlati, deputat PNL
În perioada guvernelor Boc am asistat la o practică cel puțin ciudată în cadrul coaliției guvernamentale: atunci când se punea în joc soarta Guvernului, când Opoziția încerca stabilitatea guvernării prin moțiuni de cenzură, parlamentarii din coaliția de guvernare erau obligați, de către liderii grupurilor lor parlamentare, să nu voteze. Era asigurată astfel coeziunea votului, faptul că astfel, nu se întâmplă ”incidente” nedorite, se elimina riscul ca unii dintre parlamentarii Puterii să voteze moțiunea propusă de către Opoziție.Istoria ne-a dovedit deja că legarea parlamentarilor cu lanțurile supunerii necondiționate poate să funcționeze o dată, de mai multe ori, dar nu la infinit. Astfel se explică faptul că, în final, coada guvernării Boc, guvernul MRU, a căzut totuși, finalmente, printr-o moțiune de cenzură.
Ieri, în cazul moțiunii de cenzură propusă de către PNL și PSD, am avut de a face cu reeditarea practicilor din timpul guvernelor Boc: parlamentarii din cadrul alianței de guvernare, prezenți la vot pentru a asigura cvorumul, nu au votat. Semn de nesiguranță din partea conducerilor grupurilor parlamentare respective. Semn de slăbiciune. Semn de dezagregare. Când nu mai ai încredere în proprii tăi parlamentari, nu mai ai încredere nici în viitorul partidului sau alianței pe care o conduci.
Cu tot respectul cuvenit unor colegi care reprezintă voința liberă a milioane de români, le spun: NU VĂ FIE FRICĂ! Cetățenii nu v-au trimis în Parlament pentru a asista doar, indiferenți, la spectacolul exercitării unor proceduri democratice, precum moțiunile simple sau de cenzură. Cetățenii v-au trimis în forul legislativ pentru a fi voi înșivă, prin acțiunea iar nu prin non-acțiunea voastră, această democrație. Votați cum doriți, dar votați! Nici măcar mântuitorului nu îi plăceau aceia care nu erau nici reci, nici fierbinți.
Democrația începe prin actul simplu al exprimării, al votului. Responsabilitatea parlamentarului, prin același act. Nu vă ascultați liderii, aceștia nu sunt sau nu ar trebui să fie stăpânii ci colegii voștri. Stăpânii adevărați sunt aceia care v-au votat, cei care v-au încredințat un mandat pentru a îi reprezenta în Parlament și nu pentru a sta în fotolii, a consuma popcorn și a vedea cum alții, parlamentarii Opoziției, încearcă să facă să se miște lucrurile.
Opoziția are sau nu are dreptate. Dar dovediți că înțelegeți ce înseamnă dialogul Putere – Opoziție, exprimându-vă prin vot. Altfel, gestul retragerii voastre din fața urnei de vot nu poate fi comentat decât într-un singur mod: frică.
Nu vă fie teamă, și poate că, împreună, vom construi punți de dialog viabile, vom demonstra că în politică adversitatea poate să coexiste cu un parteneriat în care ambele părți, și mai ales cei pe care și unii și alții îl reprezentă, aici, poporul român.
