Discursul rostit de vicepreşedintele american Joe Biden la Bucureşti a reprezentat o provocare directă la adresa Rusiei prin respingerea conceptului de sfere de influenţă şi încurajarea fostelor republici sovietice să urmeze exemplul noilor democraţii din Europa de Est, apreciază agenţia Stratfor într-un comentariu centrat pe recenta vizită în regiune a oficialului de la Casa Albă.Mesajul ferm transmis de acesta în faţa studenţilor români nu a fost deloc o ieşire a lui Biden, ci mai degrabă o expresie a politicii promovate de administraţia Obama, subliniază sursa citată.
Turnură de 180 de grade
Mai mult, principala teamă manifestată de Moscova, aceea că Occidentul se va extinde încet spre Est, până la graniţele ruse şi chiar în interiorul
lor, prin sprijinirea unor revoluţii „colorate”, a fost alimentată din plin de discursul vicepreşedintelui american. Prin ceea ce Biden a declarat răspicat la Bucureşti, Statele Unite s-au angajat practic să susţină astfel de schimbări şi a cerut Europei Centrale şi de Est să li se alăture în crearea şi consolidarea guvernelor pro-occidentale din fostul spaţiu sovietic. După ce a făcut ceea ce Moscova dorea, şi anume optarea pentru o versiune a scutului antirachetă de o amploare redusă, Washingtonul a făcut o turnură de 180 de grade şi a enunţat o strategie care poate fi acum un scenariu de coşmar pentru Kremlin, mai scrie Stratfor.
Agenţia avansează trei ipoteze care ar putea explica atitudinea fermă a SUA. Prima ar fi posibilitatea ca administraţia Obama să fie dezamăgită de lipsa unui răspuns din partea Rusiei la noua variantă a scutului antirachetă. În al doilea caz, este posibil ca Washingtonul să fi subevaluat reacţia Poloniei şi Cehiei şi să nu fi anticipat ceea ce a fost interpretat imediat drept
o concesie făcută Moscovei. O a treia ipoteză ar consta în faptul că SUA nu au încă o politică coordonată în privinţa Rusiei, răspunzând individual fiecărei presiuni exercitate de aceasta.
