Reprezentanţii Alianţei au dat un comunicat de presă în care îşi exprimă poziţia cu privire la posibilitatea organizării unui referendum pe tema monarhiei, posibilitate invocată de mai mulţi politicieni. Iată comunicatul:
”Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei – ANRM a luat act de discuţiile care au avut loc în ultimele zile pe scena politică despre rolul Casei Regale în societate.
Deplângem faptul că aceste conversaţii au loc abia după decesul Regelui Mihai, nu şi în timpul vieţii Majestăţii Sale, care nu a mai avut astfel şansa să revină pe tronul de pe care a fost alungat.
Observăm că principalele partide parlamentare văd în monarhia constituţională un sistem de guvernământ care poate asigura stabilitatea pe termen lung a României, aşa cum s-a întâmplat între 1866 şi 1947.
Amintim că principalul motiv al liderilor politici de acum 151 de ani pentru adoptarea monarhiei constituţionale a fost tocmai rolul de arbitru, de mediere şi de unificare pe care l-a avut Coroana, în contextul unei societăţi mereu fragmentată şi agitată.
Salutăm faptul că actorii politici vor să informeze românii în legătură cu avantajele monarhiei constituţionale, în comparaţie cu actualul sistem semi-prezidenţial, înainte de un eventual vot pentru schimbarea formei de guvernământ.
Totuşi, atenţionăm asupra unui referendum pripit, în care românii să aleagă între monarhie sau republică. Din punctul de vedere al ANRM, acest gest nu este unul de dorit. De aceea, propunem clasei politice o strategie în cinci paşi pentru restaurarea monarhiei:
1. Un act nul: Parlamentul constată nulitatea abdicării forţate a M.S. Regelui Mihai I din 30 decembrie 1947 şi a proclamării republicii din 30 decembrie 1947, de către o „adunătură parlamentară” de 20-30 de persoane, care a încălcat toate legile şi normele constituţionale în vigoare la acel moment.
Constituţia Republicii Socialiste România din 1965 a fost total abrogată de abia la….8 decembrie 1991, când s-a desfăşurat referendumul naţional pentru adoptarea actualei constituţii. Se constată continuitatea între actul ilegal din 30 decembrie 1947 şi regimul prezent.
2. Revenirea în legalitate: Parlamentul devine Adunare Constituantă, revizuieşte Constituţia din 1923 (în vigoare până la actul din 30 decembrie 1947) şi adoptă varianta revizuită, pe care o supune aprobării populare. La reviziure recomandăm să se ţină cont şi de Normele Fundamentale ale Familiei Regale ale României, aşa cum au fost ele date de Regele Mihai.
3. Voinţa naţională: Constituţia este validată prin referendum naţional, cu întrebarea: „Sunteţi de acord ca România să revină la monarhia constituţională prin adoptarea variantei revizuite a ultimei constituţii monarhice?”. Nevalidarea referendumului permite Adunării Constituante să propună o nouă constituţie republicană.
4. Suveranul legitim: Parlamentul constată că, potrivit Constituţiei, M.S. Margareta, fiica cea mare şi moştenitoarea desemnată a Regelui Mihai, este Regina României.
5. Voinţa regală: M.S. Margareta prezintă Parlamentului noul Statut al Casei Regale a României şi Parlamentul îl aprobă.
Sfătuim decidenţii politici să trateze cu maximă seriozitate chestiunea revenirii la monarhia constituţională şi considerăm oportună implicarea cultelor religioase în discuţii. Această schimbare poate fi temelia unui proiect de ţară pe termen foarte lung, aşa cum a fost şi acum 151 de ani.
În plus, informăm că România nu este singurul stat care a trecut prin regimuri dictatoriale şi care priveşte monarhia ca pe un factor de stabilitate. Serbia, Georgia, Albania, Bulgaria şi Brazilia au discuţii serioase, la nivelul întregii societăţi, despre restaurarea monarhiilor. Privim cu încredere la Spania, o ţară care s-a transformat miraculos după sfârşitul dictaturii Franco graţie rolului stabilizator al Coroanei spaniole.
Parlamentul nu trebuie să ia noua Constituţie de la zero, ci de la 1923!”.
