Una dintre cele mai frumoase mănăstiri din Europa este rodul cooperării meșterilor din Moldova și din Transilvania, din perioada principelui Petru Rareș, voievodul Moldovei, care deținea feude importante și în Transilvania. Mănăstirea Moldovița este una dintre cele mai sunlime expresii ale goticului moldovenesc. În zona Moldovița, un prim lăcaș de cult a fost ridicat pe vremea voievodului Alexandru cel Bun, în primii ani ai secolului al XV-lea. Însă acest lăcaș de cult a fost distrus, iar în anul 1532, voievodul Petru Rareș a decis să înceapă ridicarea unei noi mănăstiri, cu hramul Buna Vestire.Mănăstirea îmbină elemente gotice și bizantine, iar la ridicarea ei au participat meșteri pietrari din Transilvania, probabil din Bistrița. Biserica are un plan tilobat, în formă de cruce bizantină. Ea dispune de un pridvor deschis, apoi urmează pronaosul, deasupra căruia se înalță o calotă susținută de opt arcuri întretăiate. Încăperea este iluminată de patru ferestre. Urmează camera mortuară, unde se află mormintele unor persoanlități, precum episcopul Efrem al Rădăuților, iar deasupra camerei mormintelor se află o încăpere secretă, tainița. Apoi, vizitatorii intră în naos, deasupra căruia se înalță o turlă, cu formă circulară pe interior și octogonală pe exterior, iar la final urmează încăperea altarului, despărțită de naos cu un iconostas bogat ornamentat. Biserica a fost pictată în anul 1537, de către cel mai faimos artist al vremii, Toma din Suceava. Una dintre cele mai frumoase picturi este Arborele lui Ieseu, care ilustrează genealogia lui Isus Hristos. Pictura lui Toma din Suceava deviază de la canoanele artei bizantine, iar influența Renașterii italiene este simțită prin intermediul umanizării personajelor. În interiorul bisericii este păstrat un jilț sculptat, păstrat din vremea lui Petru Rareș.
Mănăstire fortificată
Mănăstirea de călugări avea rolul de punct de apărare. Ea este fortificată cu un zid de incintă înalt de șase metri și gros de 1,2 metri. În perioada 1610 – 1612, episcopul Efrem al Rădăuților și-a construit o reședință în interiorul mănăstirii. El a creat la Moldovița și o școală de copiști de manuscrise și de miniaturiști, care au produs unele dintre cele mai frumoase manuscrise din Europa de Est. Mănăstirea a fost desființată în anul 1775, iar în anul 1932, ea a fost reînființată, ca mănăstire de maici.