Marko spune că deschiderea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc nu trebuie interpretată „simbolic”

Marko Bela a spus, miercuri, că deschiderea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc la Bruxelles nu trebuie interpretată de politicieni „simbolic”, deoarece iniţiativa se vrea una „pragmatică”, în timp ce senatorul Titus Corlăţean a declarat că Baconschi sau Igaş ar putea fi audiaţi la Parlament.Liderii opoziţiei şi cei ai UDMR au avut miercuri în Senat o dispută prelungită pe seama unei iniţiative prin care se modifică procedura de schimbare a denumirilor de străzi, discuţia derapând apoi către subiectul înfiinţării biroului de reprezentare a Ţinutului Secuiesc.
Dezbaterea a pornit de la unele exemple care au fost date de iniţiatori în susţinerea proiectului. Liderul grupului PNL, Puiu Haşotti, a susţinut că au existat o serie de situaţii în care autorităţile locale au schimbat denumirile unor străzi, din numele unor personalităţi ai culturii române, în personalităţi ai culturii maghiare. Liderul grupului PNL a pledat pentru atribuirea unor denumiri cu a unor personalităţi maghiare, dar pentru străzile care în mod normal nu purtau denumiri relevante pentru cultura naţională.
„Sigur, se poate interveni să se spună, păi autonomia locală? Autonomia locală când ne convine e într-un fel, şi când nu ne convine este în alt fel? Dar autonomia naţională, mândria naţională?”, a întrebat retoric Haşotti.
El a anunţat, totodată, că întreg grupul PNL va vota pentru aprobarea iniţiativei legislative semnată de senatorul PSD Lia Olguţa Vasilescu. Surpriza a venit din partea liberalului Raymond Luca, care a ţinut să anunţe faptul că nu se va conforma deciziei grupului. „Eu nu voi susţine niciodată asemenea iniţiative, şi sunt împotriva acestei inţiative, în rest vă spun că-mi este ruşine şi foarte silă”, a afirmat Luca.
Liderul UDMR Marko Bela a intervenit şi a acuzat faptul că propunerea legislativă vizează în mod expres zonele cu populaţie maghiară. „Iniţiatorii ar fi trebuit să facă o altă propunere, şi anume reglementare situaţiei denumirilor de străzi, etc, în judeţele Harghita, Covasna, Mureş, ar fi o propunere interesantă. Deci ce probleme au colegii din Călăraşi sau Constanţa, Craiova ş.a.m.d. cu denumirile de străzi privind unele personalităţi de altă naţionalitate decât cea română? Ar fi fost mult mai direct, mult mai simplu (…) Eu am înţeles că indiferent de maghiarii care sunt în această ţară, dorim să construim un stat descentralizat, că vrem să lăsăm deciziile pe seama administraţiei locale. În acest proiect se încearcă o centralizare enormă a unor decizii, eu nici nu cred că o comisie naţională ar putea să facă faţă la aşa ceva. Nici în anii 90 nu am făcut aşa ceva”, a susţinut senatorul UDMR.
În ceea ce priveşte deschiderea unei reprezentanţe a Ţinutul Secuiesc, la Bruxelles, Marko Bela a susţinut că nu atribuie acestui demers conotaţii simbolice. „Nu sunt de acord cu cei care, fie vorba de politicieni români, fie vorba de politicieni maghiari, abordează această problemă prin conotaţii simbolice. Vă spun sincer, nu mă interesează conotaţiile simbolice, pe mine mă interesează dacă printr-un astfel de birou se ajunge la un anumit rezultat sau nu – la rezultat economic, popularizarea zonei respective, atragerea de investitori. Dacă se reuşeşte voi spune că a fost o iniţiativă bună, dacă nu voi spune eu însumi că a fost o iniţiativă eşuată, şi atât. Interpretarea mea este foarte pragmatică şi foarte concretă”, a explicat Marko.
De asemenea, el i s-a adresat lui Haşotti, precizându-i că ce susţinuse anterior privind faptul că ar fi fost intitulată Ţara Secuilor, este greşit. „Nu avem o Ţară a Secuilor, în România avem câteva ţări: Ţara Haţegului, Ţara Bârsei, şamd. Noi n-avem nici măcar o ţărişoară, un Ţinut secuiesc, haideţi să facem diferenţa”, a îndemnat liderul UDMR. De asemenea, şi-a întrebat colegii din Senat ce au făcut aceştia pentru dezvoltarea economică a Ţinutului Secuiesc, a Ardealului, unde trăiesc un număr considerabil de români.
În replică, Haşotti a intervenit şi a afirmat că ceea ce a făcut Parlamentul pentru Transilvania a fost tocmai aducerea la guvernare a lui Emil Boc şi a UDMR.
La rândul său, preşedintele Comisiei de politică externă, a anunţat că va propune audierea ministrului de Externe, Teodor Baconschi, şi a celui al Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, pe tema demersurilor privind Ţinutul Secuiesc, pentru ca apoi plenul să adopte un punct de vedere clar în această chestiune.