Cele mai frecvente tehnici de fraudare a fondurilor europene sunt, potrivit unui studiu realizat de Societatea Academică din România (SAR), prezentarea de documente false şi incomplete. Alte metode de care se folosesc cei care vor să păcălească sistemul sunt, în ordine descrescătoare, falsul în înscrisuri sau schimbarea destinaţiei fondurilor, în sensul că banii se folosesc în alte scopuri decât cele declarate în proiect.În total, echipa SAR a depistat 53 de metode, însă cele menţionate sunt cel mai frecvent folosite.
Potrivit aceluiaşi studiu, cel mai fraudat program de finanţare a fost PHARE, urmat de SAPARD. Pe locul al treilea se află, la egalitate, FEGA şi FEADR. Acestea două sunt linii de finanţare pentru proiectele din domeniul agriculturii sau al dezvoltării rurale.
PHARE şi SAPARD sunt programe de preaderare, în sensul că au funcţionat până la intrarea României în Uniunea Europeană, cu scopul de a ajuta autorităţile locale, dar şi întreprinzătorii, să se adapteze la standardele de viaţă comune ţărilor din Uniune.
FEGA şi FEADR sunt programe de post aderare, prin care se finanţează proiecte cum ar fi, de exemplu, construirea unei pesiuni în mediul rural sau dezvoltarea unei ferme.
Nici programele destinate tinerilor, cum este „Tineret în acţiune”, nu au scăpat de inventivitatea românilor care au încercat să facă bani din fonduri europene. Valentina Simulescu, cea care a prezentat acest studiu în cadrul unui seminar organizat de SAR la Bucureşti, a explicat că printre proiectele din lista „Tineret în acţiune”, care au ajuns în atenţia DNA, trei aveau ca obiect studiul stelelor.
În ceea ce priveşte tipologia persoanelor care au recurs la metode de fraudare a fondurilor euroene, cele mai multe provin din mediul privat. Însă pe locul imediat următor se află persoanele angajte în cadrul instituţiilor publice locale.
Această alăturare ar putea însemna o corelare a cazurilor de fraudă desfăşurate în mediul privat cu cele de corupţie din cel public, însă legătura este dificil de făcut. Alina Stoica, procuror şef al Serviciului de Combatere a infracţiunilor de Corupţie Împotriva Intereselor Financiare ale Comunităţilor Europene (DNA) a declarat, în cadrul aceluiaşi seminar SAR, că din cercetări nu reiese clar că ar exista o legătură între cazurile de fraudare şi cele de corupţie.
Studiul SAR a fost făcut pe 140 de cazuri care au fost instrumentate de DNA şi au fost afişate pe situl instituţiei. În cazul tuturor celo 140 de dosare există decizii definitive în instanţă.
Studiul mai arată că cel mai bogat an în ceea ce priveşte fraudele (din rândul celor cercetate) a fost 2003, în sensul că dintre persoanele inculpate, cele mai multe şi-au început activitatea infracţională în acest an.
Cele mai multe dintre cazurile care au făcut obiectul acestui studiu au făcut referire la acuze de fraudă în formă continuată.
Românii trebuie să înlocuiască protestele stradale cu cititul legii
Seminarul SAR a abordat, pe lângă tema fraudării fondurilor europene, şi subiecte precum transparenţa decizională, sau felul în care orice persoană din România se poate folosi de datele publice pentru a-şi întemeia un proiect personal sau pentru a verifica un proiect public.
Majoritatea specialiştilor invitaţi a insistat pe necesitatea unei societăţi civile mai active, care să ia atitudine la modul concret faţă de problemele comunităţii. S-a vorbit despre faptul că românii nu participă activ la dezbaterile publice, adică nu fac eforutul de a se prezenta atunci când ele sunt totuşi organiate de autorităţilor locale, ceea ce face imposibilă impunerea unui punct de vedere care să ţină cont şi de nevoile comunităţii. De asemenea, s-a vorbit şi despre faptul că românii nu îşi cunosc bine drepturile civile, astfel că nici nu şi le pot apăra. De asemenea, cei mau mulţi vorbitori au explicat că vremea protestelor şi a lozincilor scandate în stradă a trecut şi că românii trebuie să citească, să se informeze, să îţi formuleze opiniile prin toate mijloacele pe care le au, de la internet la dezbateri publice.
Printre vorbitori s-au numărat preşedintele ANI, Horia Georgescu, preşedintele Academiei de Advocacy, Nicolae Nicosevici, preşedinta PRO.DO.MO, Roxana Wring, consilierul din cadrul Departamentului pentru Lupta Antifraudă, Raluca Nicolae şi directorul Unităţii pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice din cadrul Ministerului Finanţelor, Liviu Dumitru.
