În județul Cluj, Prefectura a interzis concursurile cu cai de tracțiune. Decizia a fost luată după un val de revoltă produs pe rețelele de socializare după ce un cal, care devenise campion al Slovaciei, a murit în județul Bistrița-Năsăud, după ce trăsese un copac. Calul participase la concursuri similare în județul Mureș și în Gilău, județul Cluj. Spectatorii au presupus că armăsarul ar fi murit de epuizare. Însă interdicția decisă de Prefectura Cluj pe un fond emoțional puternic a stârnit revolta liderii moților. Crescătorii de cai din Munții Apuseni consideră că interdicția este nejustificată și cer imperativ revocarea ei.
O interdicție oficială
Armăsarul care a murit în județul Bistrița-Năsăud valora 20.000 de euro, se numea Falko și devenise ”vedetă” pe rețelele de socializare după ce a câștigat mai multe concursuri în întreaga Europă. Decesul animalului a generat petiții online, prin care semnatarii cereau interzicerea unor asemenea concursuri.
În urmă cu câteva zile, la Instituția Prefectului Județului Cluj a avut loc astăzi ședința Centrului Local de Combatere a Bolilor (CLCB), prezidată de prefectul Maria Forna, cu participarea subprefectului Florentin Burz și a membrilor comisiei.
În cadrul întâlnirii, membrii comisiei au analizat mai multe cereri pentru organizarea la nivelul județului Cluj a unor expoziții cu animale vii și concursuri de tracțiune cabalină. Concursurile ar fi implicat o probă de tracțiune de bușteni: 600 kg pentru proba cu un singur cal și 1200 kg pentru proba cu doi cai.
Ca urmare a discuțiilor, CLCB a luat decizia, cu unanimitate de voturi, de a interzice aceste concursuri la nivelul județului Cluj.
„Decizia (…) este un semnal clar că bunăstarea animalelor este o prioritate. Suntem aici să protejăm nu doar cetățenii, ci și animalele. Expozițiile și târgurile vor continua să fie permise la nivelul județului Cluj, cu respectarea prevederilor legale. Concursurile de tracțiune cabalină implică însă riscuri inacceptabile pentru sănătatea cailor. Protejarea animalelor nu trebuie făcută doar la nivel declarativ, ci și faptic. Tocmai din acest motiv, le mulțumesc colegilor pentru că au susținut interzicerea unor astfel de activități în județul Cluj.
Vom continua să monitorizăm atent astfel de activități și să luăm măsuri ferme pentru a preveni orice formă de cruzime sau neglijare față de animale” a declarat Maria Forna, prefectul județului Cluj.
Val de revoltă
Însă această decizie a stârnit critici puternice. Crescătorii de cai afirmă că ea ignoră o realitate simplă: caii de tracțiune sunt folosiți de secole pentru tracțiune. De asemenea, mai mulți medici veterinari spun că decizia este nefundamentată, deoarece nu a existat nici o cercetare care să dovedească legătura de cauzalitate dintre decesul armăsarului Falko și concursul în care a fost implicat. Unul dintre acești medici a făcut o paralelă cu fotbalul. ”Unul dintre cele mai tragice decese din istoria sportului românesc a fost cel al marelui fotbalist Cătălin Hîldan. Însă nimeni nu s-a gândit să interzică fotbalul din acest motiv”, a spus unul dintre medici.
Liderii moților și mai mulți specialiști în medicină veterinară s-au întrunit pentru a discuta despre modalitățile legale de eliminare a interdicției decisă de Prefectura Cluj. ”La masa discuțiilor s-au întâlnit nu doar crescători de cai, oameni simpli care și-au dedicat viața acestor animale nobile, ci și specialiști în bunăstarea animalelor, primari, profesori universitari, avocați și reprezentanți ai Asociației pentru Bunăstarea Cailor. Pentru toți aceștia, calul nu este doar un mijloc de muncă sau de competiție, ci un adevărat membru al comunității, crescut cu dragoste, respect și grijă.
În sprijinul acestei cauze au venit participanți din numeroase comune de munte: Mărișel, Beliș, Călățele, Măguri-Răcătău, Râșca, Poieni, Săvădisla, Gilău, Mănăstireni și Florești. Prezența lor a arătat clar că nemulțumirea nu este una izolată, ci o voce colectivă a întregii zone.
Decizia Prefecturii a căzut ca un trăsnet peste comunități, stârnind revoltă și neîncredere. Voci diferite, dar unite de același strigăt, spun răspicat că interdicția nu are fundament legal și că lovește nu doar în tradiție, ci și în demnitatea oamenilor care trăiesc în strânsă legătură cu aceste animale. Mărturiile lor sunt grăitoare.
Alături de crescători, specialiștii au adus în discuție argumente tehnice și științifice, demonstrând că aceste concursuri nu sunt un abuz, ci o modalitate corectă de evaluare și selecție a cabalinelor”, a relatat unul dintre participanți.
La rândul său, Mircea Roșu, gazda evenimentului, crescător de cai și participant la numeroase concursuri, a declarat: „Am decis să ne întâlnim astăzi, nemulțumiți de decizia prefectului județului Cluj de a interzice concursurile de cai. Nimeni nu poate decide fără noi și în locul nostru. De ce doar în județul Cluj se întâmplă asta? Avem nevoie de sprijinul specialiștilor în domeniu și ne dorim cu toții ca această problemă să se rezolve cât mai repede”.
Ce spun specialiștii
El este sprijinit de un cadru universitar reputat: conf. dr. ing. Marchiș Zamfir, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca – Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii. El afirmă: „Calul de muncă are menirea de a presta servicii. Pentru a-i stabili valoarea economică, trebuie determinat potențialul energetic, prin metode directe sau indirecte.
Metodele directe presupun înhămarea cailor la un atelaj încărcat cu greutăți progresive, în funcție de rasă, vârstă și sex, după ce animalele au fost dresate și antrenate. Metodele indirecte se fac prin cabluri, ținând cont de suprafața pe care se realizează tracțiunea. Aceste probe nu sunt abuz, ci parte din evaluarea corectă și științifică a cabalinelor. Cu ocazia unor astfel de concursuri bine organizate se pot face inclusiv astfel de evaluări de valoare a exemplarelor de cabaline”.
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca este cea mai bine cotată instituție de învățământ superior de profil din România, potrivit metarankingurilor care sunt bazate pe clasamente internaționale relevante. Aceasta se bucură de un foarte mare prestigiu la nivel internațional și, totodată, are specialiști de prima mână, care sunt consultați inclusiv de Comisia Europeană atunci când autoritățile de la Bruxelles reglementează anumite domenii specifice.
La rândul său, prof. univ. dr. Iancu Morar, de la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj și, totodată, cel care a elaborat primul regulament de desfășurare a unor astfel de evenimente în urmă cu mai bine de 12 ani, afirmă că interdicția nu este justificată. El este de părere că o soluție echilibrată ar fi trebuit să fie condiționarea organizării concursurilor de profil de câteva măsuri, precum vaccinarea cailor, pentru a preveni răspândirea bolilor, precum și prezența la fața locului a unui medic veterinar care să evalueze starea de sănătate a animalelor implicate.
În acest fel, spune profesorul Iancu Morar, ar fi asigurat justul echilibru între pasiunea pentru acest sport și bunăstarea animalelor implicate. Iancu Morar, care este și președintele fondator al Asociației Veterinare Ecvine din România, afirmă că doar medicii veterinari au competența profesională de a decide dacă un animal este sau nu potrivit pentru a participa la un concurs.
Profesorul universitar Iancu Morar este considerat drept unul dintre cei mai buni specialiști din Europa în domeniul creșterii ecvinelor. Printre altele, el a fondat și spitalul de cabaline care funcționează în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca și unde sunt tratate cele mai complicate cazuri din această parte a țării.
Opinia sa este întărită de doctorul veterinar Petru Pojar, care afirmă: „Nu sunt de acord cu interzicerea concursurilor de frumusețe și tracțiune cabalină. Sigur, aceste evenimente trebuie să se desfășoare după reguli precise, sub supravegherea strictă a medicilor veterinari. Veterinarul are dreptul să decidă dacă un cal participă sau nu, fără ca proprietarul să se simtă nedreptățit”.
La rândul său, dr. Ioan Oleleu, vicepreședintele Autorității Naționale Sanitare-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a adăugat: „Am trăit îndeaproape evoluția acestor evenimente, atât în județul Cluj, cât și în toată țara. Vorbesc ca medic veterinar, înainte de orice: nu voi fi niciodată de acord cu acte de cruzime sau rele tratamente aplicate animalelor. Dar știu, la fel de bine, ce a însemnat calul de muncă pentru comunitățile noastre. Nu a fost niciodată doar un animal de tracțiune.
A fost forța care a ridicat case, a adus pâinea pe masă, a ținut familiile împreună. În multe gospodării, calul era mândria cea mai mare, îngrijit cu dragoste, respectat și iubit de toată familia. Caii de muncă au purtat pe umeri istoria satului românesc. Concursurile de tracțiune nu sunt un capriciu, ci o continuare firească a acestei legături vechi dintre om și cal. A le interzice înseamnă a smulge din rădăcină o parte din identitatea și demnitatea comunităților de munte. De ce s-a ajuns aici?
Ca urmare a solicitărilor venite din teritoriu de la două primării, Râșca și Măguri Răcătău, pentru desfășurarea unor astfel de evenimente care înglobează concursul de tracțiune și de frumusețe, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a aprobat organizarea acestora. Pentru păstrarea indemnității teritoriului pentru unele boli care evoluează în județ, s-a făcut recomandarea către DSVSA județeană să elaboreze un plan de măsuri pentru aceste două evenimente care să fie prezentat și în Consiliul Local de Combatere a Bolilor. Așadar, în CLCB era nevoie și se impunea aprobarea măsurilor stabilite de către DSVSA județeană, sub nicio formă de interzicerea acestora. Cred în puterea dialogului și în vocea specialiștilor și sunt convins că rațiunea și normalitatea vor câștiga. Totuși, va trebui să facem lumină în modul de desfășurare a ședinței de CLCB la modul concret și acest rol va reveni avocaților. Astfel de evenimente organizate cu respectarea normelor de sănătate și bunăstare a animalelor, cu fundamente științifice trebuie să continue”. Ioan Oleleu este, la rândul său, absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.
O altă voce care pledează în favoarea organizării concursurilor pentru caii de tracțiune este doctorul veterinar Eva Lazăr, vicepreședinte în Asociația pentru Bunăstarea Cailor: „Părerea mea personală este că evenimentele în care sunt prezentate cabaline aflate în proprietate privată, indiferent dacă au sau nu origine cunoscută, atât din punct de vedere al aspectului, cât și al capacității de efort, trebuie să continue. Condiția este să fie organizate în mod corect, astfel încât sănătatea și bunăstarea animalelor să fie protejate. Testarea cailor de muncă este inevitabilă – ține atât de tradiție, cât și de necesitățile practice, cum este cazul vânzării și cumpărării. Dacă aceste evenimente ar fi interzise complet, ele nu ar dispărea, ci ar continua în ascuns, în condiții mult mai periculoase pentru animale decât dacă se desfășoară public, cu reguli clare și supraveghere de specialitate”.
Părerea sa este susținută și de alți membri ai Asociației pentru Bunăstarea Cailor, care afirmă că medicii veterinari ar trebui să fie ascultați de reprezentanții autorităților, înainte de a adopta reglementari de genul celei care a stârnit întreaga dezbatere.
Dincolo de opiniile exprimate de profesioniști, la întrunire au participat și juriști, care au afirmat că decizia Prefecturii depășește cadrul legal. De exemplu, avocatul Geanina Cuc este de părere că „Centrul Local de Combatere a Bolilor Cluj și-a depășit atribuțiile prin Hotărârea nr. 35/09.09.2025. Conform legii, atribuțiile CLCB se limitează la: implementarea strategiilor de control, efectuarea investigațiilor, recoltarea probelor, declararea focarelor, stabilirea zonelor de restricție și interzicerea comerțului cu animale în zonele afectate. În acest caz, s-a interzis un eveniment sportiv, un concurs de tracțiune cabalină, fără să existe iminența îmbolnăvirii animalelor, un focar sau măcar suspiciunea de boală în localitățile respective. Este un abuz din partea semnatarilor! Se impune urgent crearea unui cadru de normalitate pentru organizarea unor astfel de evenimente, în absența cărora crescătorii sunt grav afectați”.
Primarii, în favoarea concursurilor
La rândul lor, reprezentanții administrației locale prezenți la întrunire au pledat pentru soluții concrete și rapide care să ofere un cadru potrivit pentru organizarea acestor concursuri. Radu Neag, primarul comunei Călățele, a declarat: „Nu suntem de acord cu interzicerea concursurilor de tracțiune pentru cabaline.
Trebuie stabilite reguli actualizate, adică probele să fie adaptate, proprietarii să semneze declarații pe propria răspundere privind accidentele, iar regulamentul să fie asumat prin Hotărâre de Consiliu Local.
Astfel, fiecare unitate administrativ-teritorială ar putea fi partener la aceste evenimente, stabilind prin HCL locații conforme sanitar-veterinar. Totodată, e nevoie de constituirea crescătorilor în asociații locale sau județene, pentru a avea o voce comună și de clarificarea rapidă a situației târgurilor de animale din zona de munte”. Edilul comunei Călățele a adăugat că această soluție este sprijinită de cei mai mulți dintre locuitorii zonei Munților Apuseni. El afirmă că aceste concursuri îi atrag deopotrivă pe localnici și pe turiști.
Radu Neag este susținut în acest demers de Alin-Florin Abrudan, primarul comunei Râșca.
Acesta a afirmat că „pe 13 septembrie 2025 am vrut să organizăm la Rișca un concurs de tracțiune și frumusețe cabalină. Am avut tot sprijinul ANSVSA, prin domnul director Ioan Oleleu, dar evenimentul a fost interzis de CLCB, condus de prefectul Maria Forna.
Nu îmi este clar ce competențe are acest organism, când autoritatea de resort și-a dat acordul.
Concursurile de tracțiune fac parte din viața satelor de munte și din identitatea comunităților noastre. În loc de interdicții, trebuie găsit un cadru legal care să protejeze animalele, dar să lase și tradiția să meargă mai departe”.
Poziția exprimată de primarul Alin-Florin Abrudan nu este una singulară. Ea este susținută atât de locuitorii din comuna pe care o reprezintă, cât și de alți primari din zona Munților Apusenilor.
În mod concret, un alt ales local care pledează în favoarea permiterii acestor concursuri este Viorel Ghic, primarul comunei Mărișel: „Interdicția concursurilor de tracțiune cu cai e complet greșită. La noi calul este mândria gospodarilor, e îngrijit zi de zi și respectat în fiecare familie.
Am organizat astfel de evenimente ani la rând fără niciun incident. Cred că cei care au hotărât asta nu prea cunosc ce se întâmplă pe teren — probabil stau la etajul 10 și decid din birou.
Parlamentarii care ne-au cerut votul trebuie să se implice și să rezolve urgent problema.
Ne vom lupta în continuare ca aceste concursuri să fie permise și reglementate corect”, a spus Viorel Ghic. Primarul comunei Mărișel a adăugat că aceste concursuri de tracțiune stimulează dragostea oamenilor pentru creșterea cailor și pentru păstrarea tradițiilor.
Ce spun oamenii
Dincolo de declarațiile oficiale, există foarte mulți oameni simpli care cer reluarea concursurilor. Așa ar fi Iosif Constantin Vamaș, care spune: „Trebuie să se dea drumul la concursurile de cai! În satele de munte sunt familii care țin câteva vite și un cal, și din asta își câștigă traiul. Din banii ăștia își țin casa, își cresc copiii și le plătesc școala. Dacă nu mergem la târguri, unde animalele să fie văzute și apreciate de mai mulți clienți, ajungem pe mâna samsarilor, care dau preț mic și ne lasă fără câștig. De la un an la altul, locuri de muncă și alte venituri prin munți nu prea mai sunt. Țin să-i mulțumesc domnului doctor Ioan Oleleu pentru sprijinul pe care ni l-a dat, atât pe vremea când era director la DSVSA Cluj, cât și acum”.
La rândul său, Dorel Mielea, crescător de cai din comuna Florești, afirmă: „Sunt crescător de cai și nu am beneficiat niciodată de subvenții pentru animalele mele. Pentru a le valorifica, suntem nevoiți să le prezentăm fizic celor interesați de achiziție. Cum târgurile nu mai sunt admise, singura alternativă au fost concursurile de tracțiune care s-au desfășurat legal, fără incidente, timp de peste 12 ani. Iar acum, dintr-odată, sunt interzise. Cei care iau astfel de decizii ar trebui să vadă realitatea din teren, alături de specialiști”.
În aceste condiții, liderii moților au decis să facă toate demersurile legale pentru a elimina interdicția organizării concursurilor pentru caii de tracțiune. Ei speră să îi convingă pe reprezentanții Prefecturii pe calea dialogului. În caz contrar, liderii moților afirmă că vor apela la calea Justiției.
[…] Liderii moților, revoltați din cauza interdicției concursurilor pentru caii de tracțiune […]