Interesul clujenilor pentru investițiile în artă este tot mai mare

Clujenii continuă să investească în artă. Astfel de investiții au produs randamente semnificative, mai ales în ultimii ani, când cotele unor artiști locali au crescut semnificativ. Însă creațiile artiștilor clujeni atrag și colecționari din Londra, New York sau Hong Kong.

Clujul a devenit unul dintre cele mai dinamice centre artistice din Europa. Publicația Huffington Post a inclus Clujul pe lista celor 10 orașe în care este creată arta viitorului. Tocmai de aceea, există un interes tot mai mare pentru plasamentele în artă. Este vorba de investiții financiare, care produc deopotrivă plăcere estetică și profit, spune fondatorul Galeriei Cluj Art, Eugen Moț.

Faima școlii de artă din Cluj a fost creată de generația care îi include pe Nicolae Maniu, Ovidiu Avram sau Ioan Sbârciu. A urmat generația discipolilor, care îi include pe Adrian Ghenie, Ciprian Mureșan, Șerban Savu sau Victor Man, spune fostul rector al Universității de Artă și Design din Cluj, profesorul Ioan Sbârciu.

Operele artiștilor clujeni sunt cumpărate deopotrivă de colecționari locali, dar și de pasionați de artă din Viena, Veneția sau Madrid. În ultimii ani, a crescut și interesul colecționarilor din America de Nord sau Asia.

Această tendință nu este singulară în România. Și aceasta pentru că piața de artă din România traversează cea mai efervescentă perioadă din istoria sa postdecembristă. Cu recorduri de vânzări doborâte succesiv în licitații și o scenă a galeriilor de artă contemporană care atrage experți de la marile muzee ale lumii, arta românească nu mai este doar o pasiune estetică, ci un activ financiar stabil, capabil să concureze cu imobiliarele sau piața de capital.

Boom-ul licitațiilor: dincolo de „clasicii” de patrimoniu

Dacă în urmă cu un deceniu piața era dominată de Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza sau Ștefan Luchian, în 2026 există o „explozie” a valorii artiștilor post-belici și contemporani.

• Fenomenul Adrian Ghenie și Școala de la Cluj: Adrian Ghenie rămâne „locomotiva” care trage după sine întreaga piață contemporană, însă atenția colecționarilor s-a extins către nume precum Cornel Brudașcu, Șerban Savu, Ciprian Mureșan sau Ioana Bătrânu.

• Cifre de afaceri record: Casele de licitații din România (Artmark, Vikart, Alis) au raportat în 2025 o cifră de afaceri cumulată ce depășește 35 de milioane de euro, o creștere de 15% față de anul anterior.

Profilul noului colecționar român

Cine cumpără artă în 2026? Profilul s-a schimbat radical. Nu mai există doar oameni cu averi consolidate, ci despre:

• Antreprenorii din Tech: Tineri sub 40 de ani care văd în artă un mod de a-și diversifica portofoliul și de a-și exprima statutul social.

• Clasa de mijloc educată: Tot mai mulți români preferă să cumpere o lucrare de grafică sau o sculptură de autor în locul obiectelor de decor în serie.

Provocări: nevoia unei legi a mecenatului mai curajoase

În ciuda succesului, experții avertizează că România are nevoie de un cadru legislativ care să încurajeze mai mult donațiile către instituțiile publice de cultură sau către cele dezvoltate de sectorul organizațiilor neguvernamentale, inclusiv fundații și asociații.

Cum încearcă clujenii să țină sub control facturile la utilități