„Guvernul ar putea fi obligat să plătească compensaţii pentru restângerea unor drepturi”

Profesorul universitar Manuel Guţan, membru al Comisiei pentru o nouă Constituţie, înfiinţată de Fundaţia Horia Rusu, consideră că Guvernul român ar putea fi obligat să ofere compensaţii celor ale căror drepturi au fost temporar restrânse în baza articolului 53 din Constituţie invocat de premier.Manuel Guţan, profesor de drept la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu şi membru al Comisiei pentru o nouă Constituţie, înfiinţată de Fundaţia Horia Rusu, explică faptul că, potrivit articolului 53 din Constituţie, pe care premierul Emil Boc l-a invocat pentru a justifica măsura reducerii salariilor şi pensiilor, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi se poate realiza doar în cazurile excepţionale prevăzute în aliniatul 1: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, sănătăţii ori moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unor calamităţi naţionale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav, informează NewsIn.
„În acest context normativ-constituţional, ne aflăm în situaţia unei ameninţări la adresa securităţii naţionale şi/sau ordinii publice aşa cum pretinde premierul Boc?! Reprezintă contextul economic actual o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi a ordinii publice?! Toată problema se reduce la evaluarea gradului în care situaţia economică dificilă actuală poate ameninţa securitatea naţională şi ordinea publică şi, în funcţie de asta, la necesitatea şi amploarea măsurii reducerii unor drepturi fundamentale reglementate şi garantate de Constituţie”, explică profesorul de drept.
În plus, arată Manuel Guţan, potrivit aliniatului 2 al articolului 53, măsura restrângerii exercitării dreptului la salariu şi a dreptului la pensie se justifică doar dacă ea reprezintă singura măsură care să permită ocrotirea securităţii naţionale şi a ordinii publice în contextul actual. Textul fundamental mai precizează că măsura restrângerii unor drepturi trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o: prin urmare, explică profesorul Guţan, măsura reducerii salariilor cu 25% şi pensiilor cu 15% se justifică doar în măsura în care este o măsură rezonabilă în raport cu ceea ce se apreciază a fi o situaţie economică gravă ce ameninţă securitatea naţională. „Este însă situaţia economică atât de gravă încât să se justifice restrângerea în acest fel a exercitării unor drepturi constituţionale?”, se întreabă profesorul de drept.
„În acelaşi timp, chiar dacă se consideră că restrângerea exercitării drepturilor mai sus amintite reprezintă o măsură necesară într-o societate democratică, iar restrîngerea propriu-zisă se consideră a fi proporţională cu gravitatea cauzei care a impus-o, nu trebuie pierdut din vedere faptul că, din perspectiva CEDO (articolul 1 din Protocolul 1 aşa cum a fost interpretat de Curtea de la Strasbourg), pensiile şi celelalte prestaţii sociale contributive (care au la bază o contribuţie prealabilă la buget, în perioada activă) reprezintă proprietatea titularului lor. În aceste condiţii, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a stabilit că orice atingere adusă dreptului de proprietate de către guvern sau altă autoritate publică, printr-o măsură necesară într-o societate democratică şi proporţională, îl îndreptăţeşte la o compensaţie pe titularul dreptului de proprietate al cărui exerciţiu a fost restrâns. Pe această logică, guvernul român va fi obligat să ofere compensaţii celor ale căror drepturi au fost temporar restrânse”, mai explică Guţan.
În plus, profesorul apreciază că nu trebuie neglijate nici prevederile articolului 44 aliniatul 1 din Constituţie, care spune că „dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate”, precum şi cele ale articolului 20 din Constituţie, potrivit cărora statul român este obligat, pe de-o parte, să interpreteze şi să aplice dispoziţiile constituţionale în conformitate cu tratatele din domeniul drepturilor omului pe care le-a ratificat, iar pe de altă parte să acorde prioritate reglementărilor internaţionale în domeniul drepturilor omului la care este parte, atunci când există contradicţii cu legile interne infraconstituţionale şi acestea nu creează o situaţie mai favorabilă individului.
Manuel Guţan, conferenţiar universitar doctor la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, specialist în istoria dreptului şi drept comparat, este membru al „Comisiei pentru o nouă Constituţie”, înfiinţată de Fundaţia Horia Rusu, dar a făcut parte şi din Comisia prezidenţială pentru revizuirea Constituţiei, din care s-a retras, din cauză că „modul de redactare al raportului nu asigura obiectivitatea ştiintifică”.