Guvernul Emil Boc rămâne la Palatul Victoria, după ce Parlamentul a respins moţiunea de cenzură pe tema Codului Muncii. USL ar fi avut nevoie de 236 de voturi pentru a doborî Executivul. Puterea s-a abţinut de la vot, dar a rămas în sală. Cu cinci excepţii: patru parlamentari au votat contra şi unul, pentru. Deputatul Mircia Giurgiu. „Mă aştept să fiu exclus din partid”, a declarat pentru REALITATEA.NET, Giurgiu.Emil Boc rămâne la Palatul Victoria. Cel puţin în urma căderii moţiunii de cenzură a Opoziţiei. Patru parlamentari ai Puterii au votat, deşi restul parlamentarilor din această tabără s-au abţinut. Verestoy Attila, Daniel Oajdea, Marius Spânu şi Orest Onofrei au votat contra moţiunii.
Singurul pedelist care a fost împotriva propriului guvern a fost deputatul Mircia Giurgiu. „Am discutat astăzi şi cu domnul Boc, cu doamna Anastase, cu domnul Toader. Nu m-au înţeles. Eu vin din rândul sindicatelor, nu puteam să votez altfel. Mă vor da afară din partid. Rămân independent încă un an şi opt luni”, a declarat pentru REALITATEA.NET, Giurgiu.
Şedinţa desfăşurată pe durata a opt ore a fost presărată de un continuu scandal între Putere şi Opoziţie. USL a încercat să introducă pe ordinea de zi o declaraţie a Parlamentului pe tema declaraţiilor premierului ungar Orban Viktor.
Votul la moţiunea de cenzură a Opoziţiei pe Codul Muncii, intitulată „Codul Boc -salarii mici, şomaj mare, firme falimentate”, s-a încheiat, cu puţin timp în urmă, doar 212 parlamentari exprimându-şi votul contra moţiunii, sub cele 236 de voturi de care era nevoie pentru a trece moţiunea.
Angajarea răspunderii Guvernului pe Codul Muncii a determinat Opoziţia să depună o moţiune de cenzură, a opta la număr, şi să înregistreze la Parlament, în paralel, un alt proiect de modificare a domeniului muncii.
Astfel, în timp ce în textul depus de Opoziţie se arata că această moţiune de cenzură se dorea a fi o formă de sancţionare a modificărilor aduse legii Codului Muncii pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, cât şi la adresa acestei proceduri şi a reprezentanţilor actualei puteri, „care abuzează în continuare de angajarea răspunderii pentru a-şi impune punctul de vedere, pentru a impune legi nedemocratice şi contrare intereselor cetăţenilor români”, discursul premierului amintea de însemnătatea adoptării Codului Muncii, în principal pentru a combate munca la negru.
