Efectul secundar al SGR: a scăzut drastic volumul deșeurilor aruncate în natură

Sistemul de Garanție-Returnare se bucură de un mare succes la Cluj. În multe zone, cantitatea de deșeuri aruncate în natură a scăzut considerabil. La Cluj, există și un sistem complementar, creat de Primărie, care privește ambalajele care nu sunt incluse în SGR. În schimbul colectării acestor deșeuri, clujenii primesc bilete la transportul în comun.

Unul dintre județele fruntașe la returnarea ambalajelor este Clujul. Sistemul de Garanție-Returnare funcționează deja foarte bine, iar în județul Cluj a fost deschis, în urmă cu mai mult de doi ani, primul centru regional pentru colectarea ambalajelor returnate. Acesta funcționează într-o hală de 4.700 de metri pătrați în comuna Bonțida și are 64 de angajați, potrivit Radio România Actualități.

Sistemul de Garanție-Returnare este completat cu un sistem de reciclare deschis de Primăria Cluj-Napoca înainte de introducerea sistemului la nivel național. Prin sistemul Primăriei, la fiecare 15 ambalaje reciclate, clujenii primesc un bilet de transport în comun cu două călătorii. În fiecare an, câteva milioane de ambalaje sunt reciclate prin acest sistem, iar clujenii primesc câteva sute de mii de călătorii gratuite. După adoptarea Sistemului de Garanție-Returnare la nivel național, volumul ambalajelor reciclate prin sistemul creat de Primăria Cluj-Napoca a scăzut, însă încă există mulți clujeni care îl folosesc, pentru că pe piață încă există multe ambalaje care nu au simbolul necesar pentru a activa aparatele de returnare amplasate în magazine.

Aceste sisteme de returnare și de reciclare au avut un efect benefic asupra economiei locale. Pe de o parte, au oferit resurse importante pentru mai multe companii care prelucrează hârtia, sticla, plasticul sau aluminiul, iar pe de altă parte a scăzut drastic cantitatea de deșeuri care ajung în natură, spune comisarul-șef al Gărzii de Mediu Cluj, Viorel Pleșa. Acest lucru este vizibil și în mediul rural. El spune că există comune care pot fi date drept exemplu de bune practici în acest domeniu. Este vorba de comunele Sâncraiu și Vad.

Sistemul Garanție-Returnare (SGR), administrat de RetuRO, s-a transformat în cel mai mare proiect de economie circulară din istoria țării și al doilea ca mărime din Europa, după cel al Germaniei.

După un start marcat de provocări logistice, România a reușit să atingă rate de colectare care depășesc 80% pentru ambalajele de plastic, aluminiu și sticlă, ceea ce marchează o schimbare radicală în peisajul mediului înconjurător.

Cum funcționează „Drumul Ambalajului”

Mecanismul SGR este, în esență, unul simplu, dar bazat pe o infrastructură tehnologică complexă. Consumatorul plătește o garanție de 0,50 RON la achiziționarea unei băuturi, sumă care este recuperată instantaneu în momentul returnării ambalajului gol la oricare dintre punctele de colectare autorizate.

Procesul este susținut de trei piloni principali:

1. Consumatorii: Motorul sistemului, care au adoptat rapid gestul de a nu strivi ambalajele și de a verifica simbolul „Ambalaj cu garanție”.

2. Comercianții: De la micile magazine de cartier până la marile lanțuri de retail, aceștia au devenit puncte esențiale de colectare, folosind fie sisteme automate (RVM – Reverse Vending Machines), fie colectare manuală.

3. Centrele Regionale RetuRO: Unități gigant unde ambalajele colectate sunt sortate, numărate și pregătite pentru reciclare finală.

Impactul asupra mediului și cifrele reușitei

Înainte de implementarea SGR, România se afla la coada clasamentului european în ceea ce privește reciclarea. Astăzi, datele arată o realitate diferită:

• Milioane de tone de plastic salvate: Cantități uriașe de PET care ajungeau în râuri sau la gropile de gunoi sunt acum materie primă pentru noi ambalaje.

• Reducerea amprentei de carbon: Reciclarea aluminiului și a sticlei consumă cu până la 95% mai puțină energie decât producerea lor din resurse virgine.

Provocări: De la „cozi la aparate” la logistica rurală

Drumul către succes nu a fost lipsit de obstacole. În primele luni de funcționare, românii s-au confruntat cu:

• Aparate pline sau defecte: Volumul mare de returnări a depășit inițial capacitatea de golire a automatelor în weekend-uri.

• Dificultăți în mediul rural: Magazinele mici au întâmpinat probleme de spațiu pentru stocarea sacilor cu ambalaje.

• Refuzul anumitor ambalaje: Confuzia legată de forma intactă a ambalajului (fără a fi turtit) a necesitat campanii masive de educare.

În prezent, aceste probleme au fost în mare parte remediate prin extinderea flotei de transport RetuRO și prin instalarea unor automate de mare capacitate în puncte strategice.

Viitorul SGR: Extinderea portofoliului?

Succesul actual deschide calea către noi discuții la nivel guvernamental. Se ia în calcul extinderea sistemului pentru a include și alte tipuri de ambalaje, cum ar fi cutiile de tip TetraPak sau ambalajele produselor lactate, care în prezent sunt excluse din schema de garanție.

Mai mult, digitalizarea completă a procesului permite acum monitorizarea în timp real a fiecărui ambalaj, ceea ce oferă date prețioase despre obiceiurile de consum ale românilor și eficiența politicilor de mediu.