Economia românească începe să își revină din criza economică indusă de pandemia de coronavirus în primăvara acestui an. Cele mai grele momente au fost depășite în luna aprilie, rezultă din datele disponibile. Cel de-al treilea trimestru al acestui an aduce relansarea unor ramuri economice și reducerea drastică a numărului de contracte de muncă suspendate. Unul dintre campionii relansării economice este Clujul, un oraș a cărui economie este foarte strâns legată de evoluțiile din Europa Occidentală, reiese dintr-un studiu realizat de cercetătorii Universității Babeș-Bolyai.
Clujul și-a câștigat statutul de cel mai dinamic pol de dezvoltare al României, în noul context generat de pandemia de coronavirus. Și aceasta datorită specificului socio-economic al orașului. Economia Clujului este bazată în mai mare măsură pe servicii decât cea a altor mari orașe din România. De asemenea, este mai legată de țările din Occident, precum Germania, care trec și ele printr-o perioadă de relansare economică. Tocmai de aceea, recuperarea economică a Clujului a început mai bine decât în alte părți ale țării. Un studiu realizat de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai arată că economia Clujului a pierdut doar 4.000 de locuri de muncă din cauza pandemiei, iar unele dintre aceste locuri de muncă au început deja să fie recuperate, după cum afirmă conferențiarul universitar Norbert Petrovics.
Studiul realizat de cercetătorii Universității Babeș-Bolyai arată că sectorul IT generează în Cluj cel mai mare număr de locuri de muncă: aproape 26.000, mai mult decât industria producătoare sau oricare alt sector. Mai mult, în timp ce alte ramuri economice au scăzut, sectorul IT a crescut cu 2 la sută. Există și date referitoare la economia românească, în general. În contextul pandemiei, România a pierdut 875.000 de locuri de muncă. Cele mai afectate sectoare au fost HoReCa și industria. Însă au fost și sectoare economice care au cunoscut creșteri la nivel național. Așa ar fi domeniul construcțiilor și domeniul infrastructurii.
