Economia Clujului se bazează tot mai mult pe muncitorii străini

Companiile clujene continuă să angajeze muncitori din străinătate. Este vorba de muncitori care lucrează în domenii precum construcțiile, spațiile verzi sau livrările. Există, însă, și domenii care presupun o înaltă calificare. Din state membre ale Uniunii Europene provin unii ingineri din domeniul IT sau din cel al producției industriale. Din Republica Moldova provin mulți medici, însă aceștia obțin cetățenia română și ies din rândurile celor considerați drept cetățeni străini.

Economia Clujului se confruntă cu un deficit cronic de forță de muncă. În prezent, chiar și în condițiile recesiunii tehnice din economie, în Cluj-Napoca, rata șomajului este de aproximativ unu la sută. Există sectoare precum construcțiile sau HoReCa unde nevoia de muncitori străini este în creștere, spune omul de afaceri Vasile Vita, care deține o companie în domeniul industriei electronice și una în domeniul construcțiilor.

Muncitorii străini au reprezentat o soluție bună și pentru fabricile din afara orașului Cluj-Napoca, spune omul de afaceri Răzvan Bușumoiu, care a dezvoltat o fabrică de alimente în zona Turda.

În prezent, în județul Cluj, există peste 20.000 de străini, estimează autoritățile. Muncitorii străini primesc salarii foarte variate. În domeniul HoReCa, un muncitor necalificat primește salariul minim, plus cazare și masă. În domeniul construcțiilor, salariile nete pornesc de la o mie de euro și pot urca foarte mult, în funcție de calificare. Iar în domeniul IT, străinii ocupă posturi foarte bine plătite, care pot depăși 3.500 de euro pe lună.

Pentru anul în curs, Guvernul României a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii. Cifra marchează o ușoară scădere față de pragul de 100.000 stabilit în anii anteriori, o decizie care a stârnit dezbateri aprinse între autorități și patronate.

• Presiunea cererii: Până la finalul lunii aprilie 2026, erau deja programate peste 73.000 de solicitări de avize de muncă în portalul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), semn că noul contingent ar putea fi epuizat înainte de jumătatea anului.

• Justificarea oficială: Autoritățile mizează pe o monitorizare mai strictă a integrării celor deja aflați pe teritoriu, în contextul în care peste 250.000 de cetățeni străini (non-UE și UE) rezidă deja legal în România.

Harta deficitului: sectoarele care „importă” viitorul

Lipsa de personal nu mai este doar o problemă a șantierelor. În 2026, cererea s-a diversificat masiv, care reflectă o schimbare a stilului de viață al clasei medii românești și a nevoilor logistice.

1. Curierat și Logistică: Cu peste 26.000 de posturi vacante raportate, acest sector este principalul beneficiar al forței de muncă din Asia (Nepal, Sri Lanka, India).

2. Construcții și Infrastructură: Peste 35.000 de muncitori (calificați și necalificați) sunt necesari pentru a susține proiectele majore de autostrăzi și dezvoltările imobiliare.

3. Servicii: O noutate a anului 2026 este explozia cererii pentru bone, menajere și grădinari străini, România urmând modelul unor țări precum Italia sau Spania.

Cifrele realității: avize și contracte în 2025-2026

Provocările integrării: de la barieră lingvistică la „fugă” spre Vest

Deși numărul de muncitori străini crește, România se confruntă cu fenomenul de tranzit. Mulți lucrători privesc piața locală ca pe o poartă de intrare către spațiul Schengen (unde România a aderat complet între timp), migrând după câteva luni spre salarii mai mari în Germania sau Franța.

• Costuri pentru angajatori: Recrutarea internațională implică costuri ce pot depăși 1.500 de euro per muncitor (transport, vize, comisioane agenții), ceea ce transformă pierderea unui angajat într-o gaură financiară serioasă.

• Noua legislație: De la 1 ianuarie 2026, regulile referitoare la asistența personală și încadrarea muncitorilor domestici s-au înăsprit, ceea ce forțează agențiile de recrutare să devină mult mai selective.

Recesiunea economică a reconfigurat piața creditării – Clujenii vor să își refinanțeze creditele