Ameninţat cu pierderea popularităţii, preşedintele încearcă să recupereze două componente statornice ale politicii româneşti de succes: naţionalismul şi empatia faţă de „cei care muncesc”, notează dw-world.de.ntr-un comentariu, publicaţia dw-world.de vorbeşte despre atitudinea preşedintelui Traian Băsescu după ce, în 2006, a condamnat comunismul, şi odată cu acesta şi angajamente publice de tipul acelora asumate de Adrian Păunescu, în faţa Parlamentului. Ulterior, la moartea poetului, preşedintele a trimis o coroană de flori ca semn de omagiu, în timp ce Guvernul organiza funeralii naţionale. „O surprinzătoare contrazicere a raportului privind analiza dictaturii comuniste, care, deşi nu făcea recomandări de detaliu, ar fi pretins cu siguranţă, în litera şi spiritul său, o atitudine reţinută”, se arată în comentariu.
„Omagierea lui Adrian Păunescu rimează însă perfect cu declaraţiile de ultimă oră privind pretinsele culpe ale Regelui Mihai I şi cu relativizarea vinovăţiei mareşalului Ion Antonescu”, mai notează publicaţia.
Potrivit dw-world.de, propunerea de reorganizare administrativă a lui Traian Băsescu a sugerat opoziţia sa ireductibilă faţă de „duşmanii” tradiţionali ai românilor în Transilvania. Această intenţie, cumulată cu vocaţia sa de a „recuceri” Basarabia întocmai ca mareşalul Ion Antonescu, arată „imaginea unui om politic care caută să reaprindă emoţiile stinse ale unui naţionalism tradiţional”.
Pe de altă parte, intenţia sa de a solicita Parlamentului să introducă în Constituţie un articol menit să întărească ideea că „munca este pentru orice cetăţean principalul furnizor de prosperitate” arată că preşedintele speră, probabil, să recâştige de partea sa pe „cei care muncesc”.
