Publicaţia ucraineană menţionează că Memorandumul Kozak presupunea unificarea Transnistriei şi Republicii Moldova pe bază federativă. În luna noiembrie a anului 2003, Rusia a realizat un memorandum care conţinea, până la acel moment, cea mai detailată propunere de constituire a unui stat moldovenesc federal asimetric. Acesta mai prevedea staţionarea trupelor ruseşti pe pământ moldovenesc pentru încă 20 de ani. Publicat iniţial în rusă, pe web site-ul ministerului de Externe transnistrean, textul fiind intens promovat de Dmitri Kozak, o personalitate marcantă din echipa preşedintelui rus Vladimir Putin. Memorandumul Kozak a reprezentat o rupere de poziţia nistreană care cerea statut egal pentru Transnistria şi Moldova. În memorandum se propunea între altele crearea unui parlament bicameral format dintr-o cameră inferioară, aleasă prin reprezentare proporţională. Toate legile trebuiau însă consimţite de senat, a cărui repartizare era disproporţionată în raport repartizarea populaţiei pe teritorii: 13 senatori aleşi de camera inferioară federală, 9 de Transnistria şi 4 de Găgăuzia. Conform recensământului din 1989, în Transnistria locuieşte un sfert din populaţia republicii iar în Găgăuzia mai puţin de 4%. Documentul prevedea drepturi largi pentru autonomie – parlament local, administraţie, buget propriu, imn, drapel, stemă şi alte atribute. Sistemul financiar-bancar, armată, vamă, politica externă urmează să rămână unice. Transnistria primea dreptul să-şi desemneze proprii oameni în ministere ca viceminiştri, iar Republica Moldova, semnând documentul, se angaja să desfăşoare o politică de neutralitate şi de non-alianţă militară. Cu ajutorul memorandumului Kozak Rusia prin Transnistria dorea să menţină Republica Moldova în spaţiul său vital, să nu adere la NATO şi să nu se unească cu România. În cazul în care Republica Moldova ar fi încălcate punctele din Memorandum era prevăzută ieşirea Transnsitriei din înţelegerile confederative. Doar că administraţia de la Chişinău nici nu vrea să audă de ideea confederativă. Acestea ameninţă unirea Republcii Moldova la România şi nu admit aderarea la NATO. Evident, că în acest caz reintregirea cu Transnsitria, care va avea drept de veto asupra deciziei puterii nu este convenabilă celora de la Chişinău”, scrie publicaţia ucraineană. „Mai mult ca atât, în Republica Moldova a devenit populară viziunea conform căreia, Chişinăul oficial ar renunţa asupra Transnsitriei, procesul de eurointegrare ar deveni mai facil şi mai grabnic:după cum se ştie statul care are dispute teritoriale nu poate accede la UE. Apropo, preşedintele român Traian Băsescu prin intermediul mass-media a sugerat că nu este împotriva ideii ca Transnistria să fie schimbată pentru Bucovina, în negocierile care ar putea fi deschise cu Ucraina”.
De asemenea, scrie publicaţia, o dată cu alegerea unui nou preşedinte ucrainean în persoana lui Victor Ianukovici în Transnistria se leagă mari speranţe de acesta. Toţi înţeleg că influenţa pe care o are Chişinăul asupra Transnistriei, este sprijinită de Ucraina. Dacă Ucraina va deschide frontiera pentru mărfurile transnistrene s-ar crea o altă situaţie în zonă, mai scrie publicaţa ucraineană.
