Laudele de la FMI şi acordarea tranşelor de împrumut au avut pentru România efectul invers celui scontat pe pieţele internaţionale. Ţara noastră nu a reuşit să vândă nimic la licitaţia pentru obligaţiuni de stat de joi, leul nu a crescut, iar bursa din România a continuat să scadă. Potrivit Wall Street Journal, succesul Ungariei în a vinde obligaţiuni de stat explică de ce guvernul de la Budapesta a respins asistenţa din partea FMI.Acceptarea banilor de la FMI, în timp ce Ungaria respinge ajutorul Fondului, pare să fi marcat România ca o ţară cu probleme, potrivit Financial Times (FT), care comentează eşecul Ministerului de Finanţe de la Bucureşti de a vinde obligaţiuni din cauza randamentelor ridicate cerute de investitori.
Şi Spania, unul dintre statele considerate de investitori ca având probleme în administrarea datoriei suverane, a vândut, joi, titluri în valoare de 3,5 miliarde de euro, pe o perioadă de trei ani, la un randament de 2,28%, cu peste un punct procentual mai puţin faţă de 3,32% în iulie.
„Licitaţia României a avut, însă, mai puţin succes. Ministerul Finanţelor a respins ofertele pieţei, deoarece investitorii cereau randamente de peste 8%, cu aproape un punct procentual peste actualul randament. Acceptarea de către România a banilor de la Fondul Monetar Internaţional pare să aibă efectul opus (celui vizat – n.r.), marcând ţara ca una cu probleme, ceea ce ar putea explica de ce Ungaria continuă să respingă ajutorul Fondului”, notează FT.
Succesul Ungariei în a vinde obligaţiuni de stat explică de ce guvernul de la Budapesta a respins asistenţa din partea FMI, în timp ce România a continua să accepte ajutorul Fondului, potrivit cotidianului american Wall Street Journal.
În primele şase luni ale anului, Ungaria a atras 1,6 miliarde de dolari prin emisiuni de obligaţiuni. Suma este de două ori mai mare decât cea planificată de precedentul guvern pentru întreg anul 2010.
Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Uniunii Europene au suspendat în iulie discuţiile cu guvernul ungar condus de premierul Viktor Orban, referitoare la evaluarea programului de finanţare de 20 de miliarde de euro, după ce nu au reuşit să ajungă la un acord privind ţintele bugetare.
Guvernul de la Budapesta a indicat că ar putea renunţa şi la planul iniţial de a încheia un nou acord stand-by preventiv, pentru 2011.
Blogul „Beyond Brics” al Financial Times, comenta în urmă cu o săptămână diferenţa dintre modul în care România a înţeles să trateze cu FMI şi cel adoptat de Ungaria: „Ungaria, vă amintiţi, a fost foarte mult timp preferata fondului cu sediul la Washington, datorită unei ardori de a pune în practică austeritatea ce a început în 2006. Preferând, însă, rolul de pugilist faţăd e cel de pudel, Viktor Orban, noul premier al Ungariei, a spus FMI-ului că poate să îşi păstreze pentru el reţetele economice. Sau, cu alte cuvinte: dac[ a plecat, FMI-ul ar trebui să rămână retras”.
După ce FMI a anunţat miercuri că va elibera următoarea tranşă de împrumut către România, dacă guvernul implementează reforma sistemului de pensii şi plăteşte arieratele către companii, Banca Naţională a României a anunţat că păstrează ratele dobânzii la un nivel extrem de scăzut, de 6,25%, iar vânzările cu amănuntul au crescut cu o rată fără precedent din 2008 până acum. Totuşi, „aceste ştiri pozitive nu au reuşit să ridice leul, lovit greu de imposibilitatea ţării de a scăpa din cea mai gravă criză din ultimii 60 de ani, în timp ce indicele BET al Bursei de la Bucureşti a continuat să scadă” -arată Wall Street Journal.
Ministerul Finanţelor de la Bucureşti a refuzat, joi, toate ofertele băncilor la licitaţia pentru obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţa la trei ani, fiind a patra operaţiune consecutivă respinsă pentru titlurile cu această maturitate, deoarece băncile au cerut randamente mai mari de 7% pe an. Valoarea indicativă a emisiunii a fost de 300 de milioane lei.
În ultima perioadă Ministerul Finanţelor a vândut constant pe piaţa internă titluri de stat sub valoarea programată, în condiţiile în care a încercat să menţină randamentul sub 7%. Ofertele care au depăşit acest nivel au fost respinse.
Nici la atragerea investitorilor, România nu stă prea bine, fiind întrecută de Ungaria, Polonia şi Bulgaria. Afirmaţia a fost făcută joi de preşedintele executiv al BCR, Dominic Bruynseels.
O misiune comună a Fondului şi Comisiei Europene (CE) s-a aflat la Bucureşti în perioada 26 iulie-4 august pentru evaluarea acordului de finanţare în valoare de 20 de miliarde de euro încheiat de România cu mai multe instituţii financiare internaţionale.
În urma revizuirii acordului stand-by, Consiliul Director al FMI ar trebui să supună aprobării, la finele lunii septembrie, eliberarea celei de-a şasea tranşe din împrumut, în valoare de 914 milioane de euro. Totodată, CE va vira cea de-a treia tranşă din împrumutul acordat României, în sumă de 1,2 miliarde de euro, în a doua parte a lunii septembrie.
