Stațiunea Mărișel din Munții Apuseni a devenit una dintre cele mai căutate destinații turistice din Transilvania. Inițiativa privată, spiritul gospodarilor din Țara Moților, precum și banii europeni au transformat satul care își păstrează cu mândrie tradițiile într-o stațiune turistică ce atrage vizitatori din toate colțurile Europei.
Căderile masive de zăpadă și temperaturile scăzute din ultimele zile au umplut Mărișelul cu turiști dornici să se bucure de pârtiile de schi amenajate cu bani europeni, să se dea cu sania sau să guste gastronomia tradițională din Țara Moților. Plăcintele moțești, preparatele din carne de porc sau de vânat, brânzeturile frământate cu plante aromatice sau prăjiturile pregătite după rețete de pe vremea străbunicilor îi atrag pe turiști. Unii dintre ei au venit de dincolo de Prut pentru Crăciunul pe stil vechi și au decis să își prelungească vacanța, spune președintele Asociației Pelaghia, care promovează turismul local, Viorel Pleșa. Totodată, el este fondatorul pensiunii Popasul Iancului.
Seara, turiștii se strâng în jurul focurilor de tabără. La un pahar de ceai fierbinte sau de vin fiert, ei se bucură de liniștea din inima Munților Apuseni. Există și turiști dornici să descopere tainele Universului, cu ajutorul observatorului astronomic din Mărișel. Acolo, pot urmări corpurile cerești sau face radioastronomie, spune directorul observatorului, cercetătorul științific Paul Dolea, într-un interviu difuzat de Radio România Actualități.
De asemenea, turiștii care ajung în Mărișel pot descoperi comorile păstrate în muzeul satului, pot face plimbări cu săniile trase de cai sau pot face excursii în zone spectaculoase, precum stâncile de la Țâcla Gavrii, care domină defileul adânc al Răcătăului.
Creșterea interesului turiștilor nu se rezumă doar la Mărișel sau la zona Munților Apuseni, ci este evidentă în tot județul Cluj.
Cu un amestec unic de festivaluri de talie mondială, patrimoniu istoric restaurat și o infrastructură în plină expansiune, Clujul nu mai este doar o poartă către Transilvania, ci o destinație finală în sine.
Explozia City-Break-urilor: Efectul „Untold” și nu numai
Evoluția nu poate fi explicată fără a menționa impactul festivalurilor. Evenimente precum Untold și Electric Castle au pus județul pe harta mondială, care a generat în ultimii ani un flux constant de vizitatori străini. Însă succesul pe termen lung a venit din capacitatea autorităților și a sectorului privat de a reține acești turiști și în afara perioadelor de festival.
Astăzi, municipiul Cluj-Napoca înregistrează grade de ocupare record pe tot parcursul anului. Turiștii sunt atrași de viața culturală vibrantă, de gastronomia „fusion” și de evenimente precum TIFF (Festivalul Internațional de Film Transilvania), care a transformat orașul într-un pol cultural permanent.
Dincolo de oraș: Revitalizarea rurală și a zonelor montane
Una dintre cele mai semnificative evoluții recente este diversificarea ofertei către mediul rural și montan. Județul Cluj a asistat la o „renaștere” a turismului de proximitate în zone precum:
-
Munții Apuseni: Localități ca Beliș și Mărișel au trecut de la turismul de weekend la resorturi montane dotate cu facilități moderne, pârtii de schi îmbunătățite și unități de cazare premium.
-
Turismul de patrimoniu: Restaurarea castelelor (precum cel din Bonțida sau castelul Bánffy din Răscruci) a creat noi puncte de atracție și a integrat istoria locală în circuite turistice europene.
-
Salina Turda: Rămâne „perla coroanei” în ceea ce privește numărul de vizitatori străini și este constant inclusă în topurile celor mai spectaculoase destinații subterane din lume.
Provocări: Infrastructura și sustenabilitatea
Creșterea accelerată aduce și presiuni. În 2026, principala provocare rămâne capacitatea de transport. Deși Aeroportul Internațional „Avram Iancu” a depășit pragul de 3 milioane de pasageri, traficul rutier către zonele montane rămâne adesea blocat în weekenduri. O altă direcție este turismul sustenabil; autoritățile încearcă să direcționeze fluxurile de turiști către localități mai puțin cunoscute, pentru a evita supraaglomerarea centrului istoric al Clujului.
Cum a fost petrecerea de Revelion organizată de Primăria Cluj-Napoca
