Deflația este pericolul major pe care România trebuie să îl evite, iar reducerea taxelor și impozitelor prevăzute în proiectul noului Cod Fiscal poate contribui la acest efort, în contextul economic și social-politic al Uniunii Europene, care dă semne că din punct de vedere economic lucrurile se îndreaptă spre o situație foarte gravă. Opinia îi aparține vicepreședintelui Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Dan Mureșan. El salută în acest fel propunerile de modificare a fiscalității avansate de ministrul Finanțelor Publice, Darius Vâlcov.Dan Mureșan nu crede că măsurile de relaxare fiscală vor însemna un minus la capitolul încasări la bugetul de stat, așa cum susțin unii analiști, ci, dimpotrivă, ar putea aduce un surplus bugetar prin ”albirea” unor fluxuri financiare din zona gri a economiei. “Contribuția și colectarea la stat au crescut mult de la un an la altul, iar nivelul de conformare a crescut și el cu aproximativ 30 la sută. Cei de la Finanțe își programau o creștere anuală a veniturilor cu 10-15 la sută, însă acest nivel a fost depășit datorită creșterii nivelului de conformare. Dacă este un excedent sau un venit foarte mare față de ceea ce ai programat, înseamnă că nu se va ajunge la deficit ca urmare a reducerii taxelor și impozitelor”, a spus Dan Mureșan. Un fenomen asemănător s-a produs la nivel economiei românești după relaxarea fiscalității produsă prin intermediul introducerii cotei unice de impozitare.
În ceea ce privește reducerea TVA de la 24 la 20 la sută din 1 ianuarie 2016, vicepreședintele CNIPMMR crede că măsura va avea drept efect o creștere a nivelului de trai al populației cu minim doi la sută ca urmare a scăderii prețurilor. Anterior izbucnirii crizei economice, în România nivelul TVA era de 19 la sută.
“În contextul actual economic, noi ne aflăm pe o poziție de cerere redusă. Nu vorbim doar de România, ci de întreaga Uniune Europeană. Și atunci, este previzibil faptul că scăderea TVA va stimula consumul. Oricum, noi suntem o țară atipică față de alte țări din UE, în general. De ce? La noi nu se întâmplă imediat ca o majorare de taxe și impozite să genereze venituri suplimentare la bugetul de stat. Totuși, trebuie să remarcăm un exemplu interesant: efectul de reducere al TVA pentru produse de panificație nu a însemnat reducerea globală a prețului tuturor produselor de panificație, dar a însemnat o ieșire a multor venituri din zona gri. Si acesta a fost un avantaj pentru bugetul de stat”, a declarat Dan Mureșan.
El crede că un efect pozitiv va avea și reducerea la 9% a TVA pentru produsele alimentare – carne, pește, legume și fructe.
“Cred că va fi undeva de 10 procente reducerea prețurilor. În mod normal, când faci astfel de calcule și stabilești un procent, ar trebui stabilit în consens cu cotele care se practică în alte țări, cu cotele concurențiale de TVA pe care le practică țările din jurul tău și cu capacitatea de absorbție a populației. Trebuie să recunoaștem că mai mult de jumătate din banii românilor merg pe mâncare. O reducere a TVA ar însemna ca oamenii să poată să își permită să cheltuie mai mulți bani și pentru altceva, nu doar pentru subzistența de zi cu zi”, a spus Dan Mureșan.
În ceea ce privește măsura de scădere a cotei unice de la 16 la 14 din 1 ianuarie 2019, vicepreședintele CNIPMMR a spus că, din punct de vedere psihologic, reducerea este stimulativă: “Este important să existe firme profitabile pe piața care să o aplice. Trebuie să ne gândim că acest procent se va aplica și ca impozit pe venitul persoanelor fizice, care iarăși înseamnă o creștere a venitului net lunar cu aproximativ două puncte procentuale. Reducerile acestea, dacă ne uităm la reducerea impozitului pe venit, automat cresc cu doi la sută suma netă pe care o primește un contribuabil în buzunar. Toate aceste lucruri au un dublu efect. Reducerea TVA înseamnă acces la mai multe produse. Reducerea impozitului înseamnă un venit mai mare. Înseamnă ca iarăși poți să cumperi mai multe produse și servicii. Tot acest circuit va genera un venit suplimentar la bugetul de stat printr-o rotație mai bună a banului”, a declarat Dan Mureșan.
Noul cod fiscal are în vedere și reducerea fiscalității pentru microintreprinderile active, în paralel cu penalizarea microintreprinderilor fără angajați, cu scopul de a stimula angajările, iar Ministerul de Finanțe se așteaptă ca această măsură, coroborată cu altele, sa după la crearea a 325.000 de noi locuri de muncă.
“Cu cât se crează mai multe IMM-uri, cu atât se reduce povara socială asupra statului. Iar acele 325.000 de posturi vizate, de locuri de muncă nou create pe care le urmărește statul, ar trebui să se acopere și prin aceste stimulente. La nivelul UE, are loc un proces periculos de deflație. Din păcate, din această spirală nu se poate ieși. Unul dintre motivele pentru care statul român dorește să stimuleze angajarea este ca să nu ajungem în această situație periculoasă pentru că un punct procentual de deflație este echivalentul a 10-15 puncte de inflație, aici e pericolul major. De aceea se stimulează consumul, angajările, pentru că deflație înseamnă că se închid firme, crește șomajul și automat se reduce vertiginos consumul. În deflație, prețurile scad, nu se mai consumă, dacă nu se mai consumă apar disponibilizări, dacă oamenii sunt disponibilizați nu au bani și tot așa într-o spirală care din păcate nu se oprește. Iar contextul economic și social-politic al Uniunii Europene dă semne că ne îndreptăm spre o situație destul de gravă”, a mai spus Dan Mureșan.
