România este obligată să schimbe regulile jocului în privința gestiunii colective a drepturilor de autor și a drepturilor conexe. Comisia Europeană dorește mai multă transparență și o distribuire echitabilă în administrarea banilor adunați de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor. Aceasta este concluzia primei zile a unei conferințe internaționale ținută la Cluj de către Organizația Mondială pentru Proprietate Intelectuală și de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.”România trebuie să transpună în dreptul intern, până în aprilie 2016, prevederile Directivei Europene 26 din 2014”, a spus directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, Leonard Horvath. El a declarat că, în anumite privințe, legislația românească este una foarte bună, însă sunt, de asemenea, multe lucruri care pot fi îmbunătățite.
La rândul său, reprezentanta Organizației Mondiale pentru Proprietate Intelectuală, Silvija Trpkovska, spune că este deosebit de importantă colectarea corectă a drepturilor de autor, pentru că aceasta este cea mai bună metodă de pune în valoare creatorii de bunuri protejate de legislația referitoare la proprietatea intelectuală. ”Oficiul Român pentru Drepturile de Autor nu colectează bani! Această atribuție revine organismelor de gestiune colectivă, care sunt entități private și care reprezintă interesele celor care produc drepturi de autor”, a spus directorul general al acestui organism, Leonard Horvath. El a adăugat că, în acest moment, în România există 17 astfel de organisme și că alte două sunt în curs de înființare.
De asemenea, consultantul Nicholas Leuwe a atras atenția că, potrivit noi directive europene, în toate țările Uniunii, organismele de gestiune vor trebui să fie deținute sau controlate de creatorii de drepturi de proprietate intelectuală și vor trebui organizate pe baze non-profit, adică ca fundații sau asociații. În plus, ele vor trebui să dea dovadă de transparență, în timp ce cheltuielile pentru administrarea fondurilor colectate nu vor trebui să fie mai mari decât cele presupuse în mod normal de administrarea unor asemenea sume.
Pentru România, noua directivă europeană are implicații deosebite. Și asta pentru că domeniile care produc proprietate intelectuală sunt tot mai importante în economia românească. Potrivit statisticilor oficiale, IT-ul a ajuns să genereze 6 la sută din Produsul Intern Brut. Dacă ar fi luate în calcul și alte domenii care produc proprietate intelectuală, de la invenții la cinematografie sau industria muzicii ori cea a cărții, industriile creative ar ajunge la o pondere de minim 10 la sută din Produsul Intern Brut. Iar importanța acestora în structura economiei românești ar putea crește și mai mult, pe măsură ce companiile de IT vor produce și mai multă valoare adăugată. Astfel, dacă în prezent cele mai multe companii produc outsourcing, adică realizează un fel de lohn și creează software sub brandurile unor companii multinaționale, marea provocare este trecerea la nivele superioare. Tot mai multe companii românești sunt capabile să realizeze arhitectură de software, adică să integreze, să compatibilizeze și să dezvolte soluții create de producători diferiți. Iar companiile care au făcut deja trecerea de la outsourcing la arhitectura software nu doresc să se oprească aici, ci să creeze programe informatice ale căror drepturi de autor să le aparțină și care să fie vândute pe piața globală drept branduri românești.
Acest subiect va fi dezbătut azi, de la ora 17.00, în cadrul mesei rotunde cu tema ”Dreptul de proprietate intelectuală în industria IT”, organizat de Organizația Mondială pentru Proprietate Intelectuală, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Deloitte România și Asociația Cluj Today, în parteneriat cu Asociația Transylvania Today.
