Clujenii care au ales să îşi petreacă ziua de sâmbără în Parcul Etnografic “Romulus Vuia” nu au regretat şi asta pentru că au avut ocazia să afle mai multe despre tradiţia seceratului. Aceştia au asistat la o reconstituire a întregului proces de secerat din zona Maramureşului, scrie site-ul partener ClujulCultural.ro.
Asociația Maramureșenilor din Cluj-Napoca a reconstituit ca la carte, întregul proces de secerat
Conform reprezentaţiei, sătenii discută după slujba de la biserică şi se înţeleg ca în dimineaţa următoare să meargă la secerat. Au folosit uneltele străvechi și de asemenea, au respectat străvechile cutume care însoțesc această îndeletnicire: rugăciunea de la marginea lanului, cântecele femeilor și bărbaților din timpul lucrului, împletirea cununilor de spice.
„După cum spune tradiţia, ne vom întâlni la biserică, de acolo ne înţelegem să venim la secerat. A doua zi dimineaţă bună, cum se spune, adică asta înseamnă foarte de dimineaţă, din toate părţile din sat venim la holtă şi începem seceratul. Folosim şi o coasă cu dispozitiv special care apleacă spicele într-o anumită parte ca să se poată strânge snopii, după aceea facem legători, apoi îi aducem şi îi facem căpiţe în cruce, iar apoi facem cununile pentru gazdă şi ne cerem plata. Şi după ce îi gata tot, ca la orice clacă unde se adună toţi sătenii, plata lor este petrecerea de la sfârşit unde se aduc muzicanţi şi se serveşte şi ceva băutură şi mâncare”, a povestit Nicolae Hodor, geograf şi membru al asociaţiei.
Spicele adunate în urma seceratului vor fi utilizate pentru recondiţionare
Manifestarea are, și în acest an, un scop practic: paiele de secară secerate și prelucrate manual reprezintă unul dintre materialele de bază pentru recondiționarea construcțiilor din incinta Parcului Etnografic.
“Anul acesta s-a cultivat secară şi nu grâu pentru că secara am considerat că are paiul mai lung şi ar putea fi utilă pentru anumite tipuri de construcţii pe care vrem să le recondiţionăm, probabil că anul viitor vom încerca să cultivăm o altă plantă cerealieră. Ne mai gândim”, a declarat directorul Muzeului Etnografic din Transilvania, Tudor Sălăgean.
Citiți mai mult AICI
