Centrul Clujului a devenit târg de mărțișoare. Micile simboluri ale primăverii ar putea intra în patrimoniul UNESCO

Centrul Clujului s-a transformat într-o imensă piață de mărțișoare. Artizanii care confecționează micile bijuterii din ceramică, din metal, din piele sau din lemn sau din sticlă nu știu, de fapt, că ei continuă o tradiție precreștină de primăvară, dintr-un ciclu din care mai face parte și sărbătoarea Dragobetelui. Mărțișoarele sunt vândute în centrul Clujului cu prețuri între 5 și 50 de lei. Cele mai scumpe sunt cele confecționate din argint.Micile simboluri ale primăverii sunt confecționate de artiști care se folosesc de fragmente din materiale tradiționale pentru a crea opere de artă în miniatură. Ca urmare a unei decizii a municipalității, au prioritate la închirierea locurilor pentru vânzare de Mărțișoare artizanii locali sau studenții Universității de Artă și Design. Însă, în mod tradițional, nu este important medalionul, ci șnurul împletit din ață roșie și albă, spune istoricul Leonard Horvath.

Tradiția Mărțișorului este una care caracterizează întreg spațiul din nordul Balcanilor, spune directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean. ”Mărțișorul este parte componentă a unei tradiții extrem de vechi și care se regăsește doar în acest areal sud-est european, circuscris României, Bulgariei, Serbiei, Albaniei, Macedoniei și nordului Greciei. Este, practic, o tradiție legată de venirea primăverii, o tradiție care și-a pierdut însă o parte a semnificațiilor străvechi compensând acest lucru printr-o dezvoltare a creativității și printr-o expresie artistică din ce în ce mai exuberantă și mai frumoasă, care, iată, ne înveselește străzile în preajma datei de 1 Martie. Același lucru s-a întâmplat și în Bulgaria unde această tradiție a mărțișorului era păstrată cu o anumită atenție. Era vorba de purtarea la gât sau la încheietura mâinii a acestui șnur din culorile alb și roșu… În trecut, probabil, această culoarea era negru… În vremurile vechi, de acest șnur era agățat un pandantiv care, de obicei, era alcătuit dintr-o monedă de argint sau chiar de aur. În mod normal, cu acea monedă trebuia achiziționat vin roșu în data de 1 Martie care se considera că dădea consumatorului sănătate și voie bună pe întreaga durată a anului. De asemenea, culoarea roșie și vinul roșu au o legătură și cu înfrumusețarea fetelor și cu o întreagă serie de tradiții legate de venirea primăverii. În cazul nostru particular, la români, avem cunoscuta legendă a babei Dochia și aicea avem și o apropiere de Dragobete, o altă sărbătoare care câștigă tot mai mult teren în ultimii ani. În unele regiuni, Dragobetele este considerat drept fiul cel mare al babei Dochia, născut chiar de 1 Martie. Așadar, este tradiția babei Dochia care își leapădă cojoacele în zilele de după 1 Martie pentru a fi în final înghețată prin confruntare cu un val de frig neașteptat. Este un set de tradiții care, în pofida faptului că se transformă, sunt și foarte bine păstrate și fac parte din patrimoniul imaterial al poporului român. De altfel, există un proiect comun de includere pe lista tentativă a UNESCO, proiect asumat de România, Serbia și Bulgaria”, a spus Tudor Sălăgean.