“Spiritul lui Budo. Istoria Artelor Marţiale Japoneze”.
Expoziţia organizată în colaborare cu Fundaţia Japonia şi Ambasada Japoniei la Bucureşti conţine două secţiuni din care prima cuprinde arme tradiţionale japoneze, armuri, căşti şi alte accesorii de luptă care ilustrează evoluţia acestora din secolul al VIII-lea până în secolul al XIX-lea. Cea de-a doua secţiune ilustrează reorganizarea artelor marţiale începută în secolul al XIX-lea şi continuată în secolul al XX-lea, cu modificările corespunzătoare ale echipamentelor de luptă dar cu păstrarea spiritului artelor marţiale în viaţa cotidiană a Japoniei de azi. Expoziţia este deschisă până în data de 17 ianuarie.Expoziţia de artă contemporană „… de porc”
Intitulată „…de porc”, expoziţia este constituită în baza unui concept curatorial surprinzător, din care redăm mai jos un citat, şi conţine o selecţie din operele unora dintre cei mai cunoscuţi artişti români contemporani: Ion Bârlădeanu, Matei Bejenaru, Suzana Dan, Ovidiu Feneş, Dumitru Gorzo, Teodor Graur, Ion Grigorescu, Iosif Kiraly, Victor Man, Vlad Nancă, Dan Perjovschi, Mircea Suciu, Tara (von Neudorf) şi Marian Zidaru.
„Povestea porcului în arta românească recentă, o poveste de şuncă şi spată, de lipsă, dorinţă şi violenţă este una dintre cele mai săţioase, palpitante şi semnificative istorii vizuale ale timpului nostru.
De la Mioriţa la Bisisica şi de la Nicolae Grigorescu la Ion Theodorescu-Sion, oile erau cîndva animalul-fetiş, totemul naţional. Însă în epoca de aur socialistă, în tranziţia post-comunistă şi în consumismul actual, porcul a luat partea leului.
Porcul este semnul lipsei în arta anilor 70-80. Porcul devine semnul plinului în arta de după 1989. Uneori chiar semnul prea-plinului, al insuportabilului. De la porcul mitic de Crăciun la mititeii miticilor la iarbă-verde, şi de la aceştia la cotletul preambalat igienic, din vitrinele frigorifice ale supermarketurilor (unde nu se mai numeşte porc, ci devine un cod: „Ofertă specială”, „Două bucăţi” etc.) este un întreg parcurs pe care se însăilează diverse unghiuri, junghiuri şi înjunghieri ale fratelui din cocină.
De la semn dureros al Istoriei mari la semn intim al istoriei private, de la semn al nivelului de viaţă la semn al impactului pe piaţă, povestea porcului în arta românească ne ţine în suspans într-o expoziţie cu lucrări de Ion Bârlădeanu, Ion Grigorescu, Iosif Kiraly, Teodor Graur, Marian Zidaru, Matei Bejenaru, Victor Man, Ovidiu Feneş, Dumitru Gorzo, Mircea Suciu, Dan Perjovschi, Vlad Nancă, Suzana Dan şi Tara (von Neudorf). ”
Galeria Naţională
Galeria Naţională este deschisă în sălile de la etajul clădirii, unde etalează piese de pictură şi sculptură selectate riguros din patrimoniul muzeului, propunând o prezentare coerentă (atât sub raport cronologic, cât şi sub raportul filiaţiilor stilistice), a cinci secole de artă plastică naţională, cu un accent caracteristic asupra artei din Transilvania (şi cu deosebire din centrul artistic Cluj) şi cu o evidenţiere expresivă a multiculturalităţii proprii spaţiului intracarpatic. Artişti ale căror lucrări sunt prezentate în Galeria Naţională: Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu, Iosif Iser, Rodica Maniu, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Oscar Han, Cornel Medrea etc.
