Ce facilități primesc firmele care angajează refugiați ucraineni

Invazia rusească în Ucraina a generat un adevărat exod. Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite, până în prezent, peste 3,5 de milioane de ucraineni și-au părăsit țara. Mai mult de o jumătate de milion dintre aceștia au ajuns în România. iar unii dintre ei intenționează să se stabilească aici. În acest context, a apărut problema angajării acestor oameni. 

Aproape 100 de angajatori interesați să angajeze refugiați ucraineni au participat la webinarul  „Raportul de Muncă cu Refugiații din România” oferit de FSP Global și organizat de Italian Business Club (IBC), cu sprijinul Camerei de Comerț Belgia-Luxemburg România-Moldova, Cluj International Committe, CFAC (Clubul de Afaceri Francez din Cluj), DWNT (Clubul de afaceri german din Transilvania de Nord), Camera de Comerț Italiană pentru România (CCIpR), PATRIR Peace Institute și alte asociații și instituții. Evenimentul a fost gândit să vină în sprijinul mediului de afaceri, pentru a clarifica nelămuririle legate de integrarea pe piața forței de muncă autohtone a cetățenilor ucraineni.

Astfel, special pentru webinar, Gianluca Zanellato, expert contabil, cadru didactic la Universitatea Babeș Bolyai și membru al Boardului IBC a elaborat unul dintre cele mai utile ghiduri pentru firmele care vor să angajeze refugiați ucraineni, care a fost completat cu noutăți legislative de către experții Agenției de Ocupare a Forței de Muncă și de reprezentantul Parlamentului prezenți online.

Ana-Maria Chiciudean, directorul executiv adjunct al AJOFM Cluj, instituție cheie în gestionarea relației dintre angajatori și ucraineni, a anunțat că, pentru a facilita procesul de recrutare – angajare, funcționarii instituției se deplasează în localitățile unde există comunități sau centre de refugiați.

„Noi suntem cu toate forțele mobilizate. Legat de ce înseamnă încadrarea în muncă a acestor persoane afectate de conflictul din Ucraina, procedura este destul de simplă. Este vorba de Ordinul 301/2022, semnat de ministrul Muncii și Inspecției Sociale, ordin care prevede încadrarea în muncă pe baza actului de identitate și pe baza unei declarații pe proprie răspundere. Această declarație vine ca să confirme un nivel de studii, pentru ocuparea unui job. Această încadrare în muncă se face acum fără avizul de muncă. Anterior, acest aviz se obținea, de către angajator, de la Oficiul pentru Imigrări”, a declarat Ana-Maria Chiciudean, director executiv al AJOFM Cluj.

Ana-Maria Chiciudean a mai menționat că, până acum, 92 de ucraineni au fost încadrați în muncă în județul Cluj și, momentan, sunt disponibile 3.700 de joburi, în toate sectoarele economiei.

„Noi nu ne-am propus să acoperim toate locurile de muncă vacante (n. red. cu refugiați), noi ne-am propus să creăm un cadru de implicare în viața socială a urbei pentru aceste persoane greu afectate de conflictul din Ucraina. Suntem deschiși oricărei inițiative pentru integrarea socială a acestor persoane, și aici mă refer la integrarea copiilor în școli sau a părinților pe piața muncii. Apelul meu către toți angajatorii care doresc să încadreze ucraineni pe piața forței de muncă este să faciliteze luarea în evidență la AJOFM a acestor persoane”, a mai precizat directorul AJOFM Cluj.

Legislația românească ține pasul cu nevoile ucrainenilor

La rândul său, parlamentarul Oana Țoiu, fost președinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială și actual președinte al Comisiei pentru tineret și sport din Camera Deputaților, a adus câteva clarificări de natură legislativă, cum ar fi: taxele pentru refugiații din Ucraina care solicită permis de lungă ședere sau condițiile în care ucrainenii cu profesii liberale își pot exercita meseria în România.

„Este incredibil ritmul în care s-a modificat legislația muncii într-un timp atât de scurt și m-am bucurat să văd că în Cluj instituțiile s-au mobilizat să aducă la cunoștința angajatorilor toate aceste modificări. Așadar, nu mai există taxe pentru ucrainenii care solicită permis de lungă ședere. Taxe zero pentru angajatori și pentru angajați. Ce poate face un cetățean ucrainean acum: poate sta 90 de zile pe teritoriul României, apoi poate solicita acel permis de lungă ședere și primește, practic, CNP românesc. Legislația este încă în schimbare, Guvernul a preluat multe din ideile venite dinspre societatea civilă și mediul de afaceri, ceea ce este îmbucurător”, a explicat Oana Țoiu, membru al Parlamentului României.

Ea a mai precizat însă că încă nu există un cadru legal cu privire la cei cu profesii liberale, care ar vrea să se angajeze în România, cum este cazul medicilor sau al avocaților, de exemplu.

„Cadrul legal actual spune că se aplică constrângerile pentru fiecare profesie în parte. Sigur că nu poți fi avocat în Ucraina și să profesezi în România. Dar poți fi, de exemplu, dentist, pentru că procedurile sunt aceleași. Ține de corpul profesional al fiecărei profesii să își reglementeze condițiile”, a mai spus Oana Țoiu.

Statul și mediul de afaceri găsesc soluții la aceeași masă

”Rolul webinarului de acum este a-i aduce la aceeași masă pe toți actorii implicați în procesul de ajutorare, sprijin și integrare în societatea românească a refugiaților din Ucraina. Am făcut cu toții ce am știut și am putut mai bine, acum e nevoie de mai mult”, a declarat Antonio Patanè, fondator FSP Global, președinte al IBC și vicepreședinte al Camerei de Comerț Italiene. Acesta a fost alături de Kai Frithjif Brand-Jacobsen, ambii membri fondatori ai inițiativei multisectoriale “All Ukraine”, o premieră în România.

„Solidaritatea din Cluj și din întreaga Românie este incredibilă, oamenii s-au mobilizat exemplar să-i aștepte și ajute pe refugiați. Dar acum, războiul continuă și avem altă situație îngrijorătoare: oamenii au nevoie de sprijin să se integreze. All for Ukraine aduce la un loc toate inițiativele de sprijin și ajutor pentru ucraineni, iar acum trebuie să găsim soluții pentru acești oameni, să găsim școli pentru copii, să învețe în limba lor, dar și să facilităm găsirea unor locuri de muncă și oportunități economice pentru ucrainenii care rămân în România. Avem nevoie de voi, de mediul de afaceri din România să susțină poporul ucrainean”, a transmis Kai Frithjif Brand-Jacobsen, președinte PATRIR Peace Action.

În cadrul webinarului au mai luat cuvântul: István Vákár, vicepreședinte al Consiliului Judeţean Cluj, Aurel Mocan, director executiv la Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, Gianluca Zanellato, cadru didactic asociat al Universității Babeș-Bolyai, expert contabil și Rahela Vlasa, Co-CEO FSP Global.

Related posts

Leave a Comment