Dosarul concedierilor colective anunţate de constructorul american al Autostrăzii Transilvania seamănă cu cearta dintre doi copii. Unul spune că îl aduce, ca să rezolve problema, pe fratele său, că e mai mare, iar celălalt îl invocă tot pe fratele său, care este şi mai mare decât fratele rivalului.În acest moment, miza disputei pare să fie gestionarea tronsonului de autostradă dintre Târgu-Mureş şi Braşov. Pentru că Ministerul Transporturilor vrea să ia de la Bechtel jumătate din lucrarea pe care compania americană a primit-o fără licitaţie, conducerea constructorului autostrăzii a recurs la o formă de şantaj. Sub pretextul unor întârzieri reale la plata facturilor, Bechtel a ieşit la luptă cu cea mai puternică armă: cea a aruncării a 2.000 de angajaţi în şomaj. Acest lucru ar pune o presiune socială imensă pe umerii Guvernului, care se confruntă în această perioadă cu o creştere galopantă a şomajului, ca urmare a concedierilor dintr-o serie de companii de stat, precum CFR. Aruncarea în şomaj a 2.000 de persoane chiar în fieful politic al premierului Emil Boc ar echivala cu o lovitură sub centură încasată de Executiv într-unul dintre cele mai delicate momente.
De cealaltă parte, autorităţile române au răspuns cu aceeaşi monedă. În paralel cu plata restanţelor acumulate înainte de campania electorală de anul trecut, instituţiile statului au pornit o avalanşă de controale la compania Bechtel. În luptă au fost aruncaţi inspectorii de muncă, cei ai Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă şi nu este exclus ca, în perioada următoare, să treacă pe şantierul companiei americane şi inspectori de la pompieri, Garda de Mediu ori alte instituţii ale statului care pot să controleze câte ceva. Cred că, în mare măsură, aceste controale au rolul de a arăta biciul amenzilor către Bechtel, pe lângă zăhărelul plăţilor restante, servit în tranşe.
Cine plăteşte acest meci de poker economico-politic? Evident, este cetăţeanul simplu, căruia nimeni nu i-a făcut loc la masa de joc. Şi asta pentru că din impozitele şi taxele noastre vor plăti guvernanţii salariile celor 2.000 de muncitori trimişi în şomaj tehnic, în loc să lucreze. De asemenea, pierderile economice cauzate de noile întârzieri ale lucrărilor vor fi suportate tot de cetăţenii români.
