Motto: “Nu voim să trăim într-un stat poliglot, unde aşa numita patrie este deasupra naţionalităţii. Singura raţiune de a fi a acestui stat, pentru noi, este naţionalitatea lui românească. Dacă e vorba ca acest stat să înceteze de-a mai fi românesc, atunci o spunem drept că ne este cumplit de indiferentă soarta pământului lui. Voim şi sperăm nu o întoarcere la un sistem feudal, ce nici n-a existat cândva în ţara noastră, ci o mişcare de îndreptare a vieţii noastre publice, o mişcare al cărei punct de vedere să fie ideea de stat şi de naţionalitate”(Mihai Eminescu).
Read MoreCategorie: Special
Mesajul lui Paul Goma adresat (ne)braşovenilor în 15 noiembrie 1990
Să vorbească alţii despre eroismul răscoalei braşovene.Eu nu pot vorbi decât despre tragismul nerăscoalei nebraşovenilor.Nu pot depune mărturie decât despre singurătatea în care s-au aprins , au pâlpâit, apoi au agonizat şi s-au stins – în indiferenţă, când nu a fost de-a dreptul ostilitate, a întregii comunităţi – toate răzvrătirile individuale sau de grup din spaţiul doar geografic, doar lingvistic numit România. Să vorbească alţii despre ce s-a întâmplat atunci la Braşov.
Read MoreClujenii revoluţionează iluminatul public în Europa
Comuna clujeană Mociu este prima localitate din România care foloseşte leduri pentru iluminatul public. Administraţia locală a decis să mizeze pe această nouă tehnologie, pentru a reduce semnificativ factura la curent electric.
Read MorePacte, Tratate şi Iluzii deşarte
Nu o dată am spus că Basarabia, în formula actuală, Republica Moldova, arată ca o corcitură născută de Hitler şi Stalin, iar cum nepoţii nazismului şi comunismului s-au înţeles să pledeze în continuare pentru existenţa acesteia şi au dat indicaţiile coresponzătoare, conform cărora Politica Europeană de Vecinătate se formulează pe o identitate frontalieră, decidenţii de la Chişinău şi Bucureşti s-au resemnat şi au încuviinţat viziunile „Noii Ordini Europene”( Neue europäische Ordnung) instituite la Deaville. Aşa că „moldoveniştii” de la Chişinău pot să aclame fericiţi noua tranzacţie marca de Tratat de forntieră, realizată de ministrul de exerne Teodor Baconschi, descendent basarabean, şi premierul moldovean Vladimir Filat, şcolit la Iaşi.
Read MoreGheorghe Gavrilă Copil.Să trăieşti în lumea de dincolo, între marii iubitori de neam
Fariseii îl atacă pe Adrian Păunescu, inclusiv activitatea sa din Cenaclul Flacăra. Dar aceştia cu ce au înlocuit, după Decembrie 1989, această activitate? Cu zero conştiinţe iubitoare de neam, cu destrămarea acestei iubiri, cu activităţi de disoluţie a poporului român.
Read More“Lumină, Luptă, Libertate”
Voiam să scriu ceva frumos… Ceva, din Transilvania… Însă un gând maliţios, mi-a zis: ‘Geaba-i strădania! Şi l-am crezut… I-am dat dreptate, exemplu fiind Adrian Păunescu.
Read MoreAdrian Păunescu şi sentimentul liberăţii româneşti
Ştiam de ceva timp că poetul e bolnav. O bună parte din cei care dispun de trăiri şi emoţii faţă de semeni, mai ales faţă de geniile spaţiului românesc, îşi împărtăşesc în şoaptă sau cu mult regret veştile proaste. Fie ca acest lucru se întâmplă la telefon, la o cafea, pe stradă sau în altă parte. Nu-mi venea să cred că încă unul din barzii ţării mele se stinge încet, încet, ca o lumânare.
Read MoreAlegerile şi realităţile rapsodice moldoveneşti, CACA MACA
Mi-am spus să nu mai fac nici un material de analiză, sinteză sau de atitudine în ceea ce priveşte alegerile din Republica Moldova. Mi-am jurat că n-o să mă implic deloc în vâltoarea acestei electorale cu pectorale vocalizante şi cu heirupisme debordante.Dar un mic poem heirupist tot pot să scriu…
Read MoreCristiana, urmaşa lui Mozart de la Cluj
O fetiţă de doar nouă ani din Cluj, elevă a Şcolii Elf, a uimit lumea muzicală. Deja, ea are un palmares de invidiat. Cristiana Dragoş-Roman a adunat mai multe premii întâi la festivaluri naţionale şi internaţionale decât anii săi. Fetiţa şi-a câştigat renumele de „Micuţa Mozart”.
Read MoreDe Luminaţie
De fiecare dată, când ajung în ziua de Luminaţie îmi vin în minte câteva imagini rămase în suflet din copilărie. Prima dată când am realizat cu adevărat semnificaţia acestei sărbători a fost cam pe când aveam 12 ani, la Şăulia de Câmpie.
Read More