Să ne rugăm pentru Mihai Eminescu!

Motto: “Nu voim să trăim într-un stat poliglot, unde aşa numita patrie este deasupra naţionalităţii. Singura raţiune de a fi a acestui stat, pentru noi, este naţionalitatea lui românească. Dacă e vorba ca acest stat să înceteze de-a mai fi românesc, atunci o spunem drept că ne este cumplit de indiferentă soarta pământului lui. Voim şi sperăm nu o întoarcere la un sistem feudal, ce nici n-a existat cândva în ţara noastră, ci o mişcare de îndreptare a vieţii noastre publice, o mişcare al cărei punct de vedere să fie ideea de stat şi de naţionalitate”(Mihai Eminescu).

Read More

Mesajul lui Paul Goma adresat (ne)braşovenilor în 15 noiembrie 1990

Să vorbească alţii despre eroismul răscoalei braşovene.Eu nu pot vorbi decât despre tragismul nerăscoalei nebraşovenilor.Nu pot depune mărturie decât despre singurătatea în care s-au aprins , au pâlpâit, apoi au agonizat şi s-au stins – în indiferenţă, când nu a fost de-a dreptul ostilitate, a întregii comunităţi – toate răzvrătirile individuale sau de grup din spaţiul doar geografic, doar lingvistic numit România. Să vorbească alţii despre ce s-a întâmplat atunci la Braşov.

Read More

Pacte, Tratate şi Iluzii deşarte

Nu o dată am spus că Basarabia, în formula actuală, Republica Moldova, arată ca o corcitură născută de Hitler şi Stalin, iar cum nepoţii nazismului şi comunismului s-au înţeles să pledeze în continuare pentru existenţa acesteia şi au dat indicaţiile coresponzătoare, conform cărora Politica Europeană de Vecinătate se formulează pe o identitate frontalieră, decidenţii de la Chişinău şi Bucureşti s-au resemnat şi au încuviinţat viziunile „Noii Ordini Europene”( Neue europäische Ordnung) instituite la Deaville. Aşa că „moldoveniştii” de la Chişinău pot să aclame fericiţi noua tranzacţie marca de Tratat de forntieră, realizată de ministrul de exerne Teodor Baconschi, descendent basarabean, şi premierul moldovean Vladimir Filat, şcolit la Iaşi.

Read More

Adrian Păunescu şi sentimentul liberăţii româneşti

Ştiam de ceva timp că poetul e bolnav. O bună parte din cei care dispun de trăiri şi emoţii faţă de semeni, mai ales faţă de geniile spaţiului românesc, îşi împărtăşesc în şoaptă sau cu mult regret veştile proaste. Fie ca acest lucru se întâmplă la telefon, la o cafea, pe stradă sau în altă parte. Nu-mi venea să cred că încă unul din barzii ţării mele se stinge încet, încet, ca o lumânare.

Read More