Industria programelor pentru calculator este una dintre cele mai importante industrii actuale, Clujul devenind, în ultima perioadă, un pol de atracţie la nivelul întregii ţări.Brevetarea programelor pentru calculator este o temă deosebit de actuală, în contextul în care companiile IT din Cluj se concentrează tot mai mult să îşi dezvolte produse proprii.
La nivel european şi mondial s-a discutat mult dacă programele pentru calculator sunt brevetabile şi dacă brevetarea programelor ar stimula inovarea şi investiţiile. Totodată, o temă de interes este impactul pe care l-ar avea la nivel economic brevetarea acestor programe.
Ca şi punct de plecare, trebuie spus că programele pentru calculator nu sunt subiecte brevetabile. Cu toate acestea, pentru a decide dacă un program pentru calculator este brevetabil sau nu, trebuie făcută o analiză individuală a acestuia, pentru a vedea dacă în ansamblul său programul este o invenţie brevetabilă.
Pentru a înţelege mai bine orientarea actuală în ceea ce priveşte programele care pot fi brevetate, vom începe printr-un exemplu, oarecum devenit celebru: Brevetul Merril Lynch pentru sistemul de management al contului prin care se tranzacţionează acţiuni şi alte produse financiare.
Astfel, în 1982, Merril Lynch a obţinut un brevet pentru programul său (Cash Management Account). Prin intermediul acestui program, brokerii oferă clienţilor posibilitatea să administreze acţiuni, obligaţiuni şi alte produse financiare într-un singur cont, să gestioneze vânzarea / cumpărarea produselor în funcţie de instrucţiuni date de client şi permite emiterea de cecuri şi plata prin intermediul cardului.
Acordarea acestui brevet a fost atacată în instanţă. Cu toate că nu s-a putut contesta caracterul tehnic şi inovativ al acestui brevet, centrul discuţiei l-a reprezentat problema dacă acest program, în ansamblul său, este o invenţie care aduce o contribuţie tehnică într-un câmp, exclus sau nu, de la brevetare.
Brevetul a fost invalidat de către Curtea de Apel, considerându-se că în acest caz contribuţia tehnică se reduce la o metodă de afaceri, care nu este brevetabilă.
Pentru a înţelege mai bine care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un program pentru calculator, pentru a fi brevetabil, dar mai ales pentru a analiza oportunitatea brevetării unui astfel de program, am ales să formulez 5 întrebări. Prin intermediul răspunsurilor la aceste întrebări, sper să ofer un instrument util în analiza programului pe care aţi dori să îl brevetaţi. Întrebări:
1. AVEŢI NEVOIE DE BREVET PENTRU PROGRAMUL INVENTAT?
În multe ţări, programele pentru calculator, fie în cod sursă, fie în cod obiect, sunt protejate prin legislaţia dreptului de autor (copyright).
Cel mai mare avantaj al acestui tip de protecţie îl reprezintă simplitatea şi lipsa costurilor. Asta înseamnă că un program pentru calculator se bucură de protecţie internaţională prin copyright în mod automat, de la momentul conceperii. Totodată, proprietarul se bucură de o protecţie pe o durată îndelungată (de obicei durata de viaţă a proprietarului, plus 50 sau 70 de ani).
Pe de altă parte, pentru a obţine un brevet trebuie să depui o cerere de brevet, de principiu în fiecare ţară unde doreşti să obţii protecţie. Totodată, cererea de brevet trebuie să îndeplinească anumite cerinţe formale şi de conţinut. Mai mult, cererea de brevet va fi dezvăluită publicului. Costurile pot fi substanţiale şi durata protecţiei se întinde, de obicei, pe 20 de ani de la data depunerii cererii.
Întrebarea care se pune este: de ce să solicitaţi un brevet, când programul de calculator este protejat atât de simplu prin copyright?
Răspunsul este simplu: cu toate că copyrightul protejează expresia literară a programului pentru calculator, acesta nu protejează funcţia programului, care de multe ori poate să aibă o valoare comercială foarte importantă.
Astfel, o companie concurentă ar putea practic să dezvolte un program pentru calculator scris într-un limbaj diferit, dar care să îndeplinească în esenţă aceleaşi funcţii.
2. CE DREPTURI VĂ OFERĂ BREVETUL?
– Dreptul de exclusivitate – brevetul vă oferă dreptul exclusiv de a interzice altor entităţi să folosească invenţia timp de 20 de ani de la data înregistrării cererii de brevetare.
– Recuperarea investiţiei – ţinând cont de faptul că dezvoltarea unui program pentru calculator inovativ presupune investiţii considerabile (în termeni de timp şi bani), brevetul oferă posibilitatea de a-ţi recupera investiţia prin acordarea unui drept prioritar de a scoate produsul respectiv pe piaţă.
– Posibilitatea de a acorda licenţă sau de a vinde programul – dacă societatea Dvs. nu doreşte să exploateze programul, poate să vândă programul sau să licenţieze comercializarea brevetului, ceea ce poate reprezenta o importanta resursă materială.
– Beneficiu de imagine – Existenţa unui portofoliu de brevete demonstrează un nivel înalt de specializare şi expertiză, transmiţând un semnal pozitiv partenerilor de afaceri și clienţilor, ceea ce poate atrage investiţii şi vă poate consolida valoarea societăţii pe piaţă.
3. ESTE PROGRAMUL BREVETABIL?
Pentru a fi brevetabil, un program trebuie să îndeplinească anumite criterii. Printre cele mai importante enumerăm:
– trebuie să fie un subiect brevetabil, potrivit legislaţiei în vigoare;
– invenţia trebuie să fie nouă;
– trebuie să implice o activitate inventivă;
– trebuie să fie susceptibilă de aplicare industrială;
– trebuie să aducă o contribuţie tehnică faţă de stadiul tehnicii;
– prezentarea invenţiei în cererea de brevet trebuie să respecte anumite standarde formale şi de conţinut;
Aceste cerinţe pot fi analizate în mod diferit în lume, în funcţie de ţara sau teritoriul unde doriţi să obţineţi brevetul. Astfel, un program pentru calculator poate să fie brevetabil într-o ţară şi să nu fie brevetabil în alta. Statele Unite ale Americii dețin o legislaţie mult mai puţin restrictivă în ceea ce priveşte posibilitatea brevetării unui program pentru calculator.
În Europa, discuţiile privind acordarea brevetului pentru un program de calculator s-au concentrat în ultimul timp în jurul „caracterului tehnic” şi al „contribuţiei tehnice” a invenţiei.
Astfel, pentru a fi brevetabil, programul pentru calculator trebuie să prezinte efecte tehnice dincolo de cele normale.
4. CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ NU BREVETAŢI PROGRAMUL?
Dacă în urma analizei aţi ajuns la concluzia că programul pentru calculator este brevetabil, dar nu aveţi resurse de timp sau de bani pentru a-l breveta, puteţi să suferiţi mai multe consecinţe.
În cazul în care nu brevetaţi programul, există posibilitatea ca o altă companie, care dispune de resurse financiare, să profite de acest fapt şi să producă produsul la o scară mai mare şi la un preţ mai mic.
Totodată, nu veţi avea posibilitatea să vindeţi sau să acordaţi licenţă pentru comercializarea programului.
Mai mult, există riscul ca o altă companie să breveteze programul. Prima persoană care depune o cerere de brevetare va avea drept asupra brevetului şi, pe cale de consecinţă, va putea să beneficieze de toate drepturile ce decurg din brevetare.
În cazul în care nu doriţi să brevetaţi programul dar vreţi să vă asiguraţi că nicio altă companie nu face acest lucru, puteţi să faceţi publică invenţia. În acest fel, ea devine stadiu actual al tehnicii (prior art), neputând face obiectul unei cereri de brevet.
5. AVEŢI NEVOIE DE UN SPECIALIST ÎN BREVETE?
Crearea unui program pentru calculator este un lucru total diferit de pregătirea cererii de brevetare.
Odată depusă cererea de brevetare nu se mai pot aduce modificări asupra acesteia. Mai mult, brevetul oferă drepturi doar asupra a ceea ce este strict inclus în cererea de brevetare.
De aceea, este recomandabil să consultaţi un expert în proprietate intelectuală, care să poată pregăti cererea de brevet în conformitate cu cerinţele ţării unde vreţi să solicitaţi brevet.
O simplă greşeală, în anumite cazuri, poate să conducă la pierderea dreptului de a obţine brevetul şi oferă concurenţei posibilitatea de a uza de invenţia Dvs.
____________________________________________________________________________________________
Dr. Melinda Tuţu
Partener Tuţu şi Asociaţii
www.tutu-asociatii.ro
