Cursul de schimb ar fi ajuns la un nivel de 6 lei/euro dacă România nu ar fi semnat acordul cu Fondul Monetar International (FMI), a declarat, ieri, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), la seminarul EU-COFILE, organizat la Sinaia de BNR, Alpha Bank şi Asociaţia Româna a Băncilor. Pe de alta parte, oficialul BNR este de părere că ţara noastră va relua creşterea economică doar dacă vor exista politici economice coerente pe termen lung. În opinia sa, acest proces nu va fi unul uşor şi rapid, ci va fi necesară o lunga perioadă de timp pentru ca România să ajungă la standardele economiei europene.„Daca FMI nu dădea bani României puteau fi găsite resurse, dar cu probleme care s-ar fi transferat în sistemul bancar. Dacă nu exista acordul cu FMI, leul s-ar fi putut deprecia pâna la 6 lei pentru un euro, într-un interval de timp foarte scurt. Singura măsura de reformă a guvernului PDL-PSD este aceea că a avut înţelepciunea să se cupleze rapid la Fond, înainte ca cursul să se ducă la un nivel de la care nu ar mai fi putut reveni”, a declarat, ieri, Croitoru. Totodată, acesta a spus că se ştia că după încetarea intrărilor masive de capitaluri din perioada 2002-2008 va urma o criza, însă deşi miniştrii de finanţe au primit mesaje în acest sens de la BNR, nimeni nu a facut nimic. Mai mult, Croitoru a explicat că banca centrală a cheltuit 10 miliarde de euro pentru a menţine cursul deasupra nivelului de 3,1 lei/euro. „Ştiam şi ce va urma când intrările masive de capital încetează – deprecierea monedei, descreştere economică abrupta”, a spus Croitoru.
Creşterea numarului de angajaţi, semnul relansării
„Cred că o reluare a creşterii economice mondiale depinde foarte mult şi de cum este organizat sistemul financiar şi de politicile economice. Şi în România, creşterea economică se va relua când vor exista politici economice coerente”, a spus Lucian Croitoru. În opinia sa, criza financiară şi economică la nivel mondial a fost provocată de trei factori: de politicieni, cărora li se datorează creditele proaste, de autorităţile monetare, care au creat lichiditatea abundentă şi de reglementatori care au rămas în urmă pieţelor. Potrivit lui Croitoru, orice deteriorare a libertăţii pieţelor ar fi o mare greşeală în momentul crizei, iar o soluţie pe termen lung la problemele actuale este creşterea economică sustinută. Pe de alta parte, surse bancare avizate sunt de părere că pâna când nu va creşte numărul de angajaţi în economie şi pâna când nu va creşte productivitatea, nici nu ne putem gândi la creştere economică. „Dacă va exista o creştere de productivitate, iar aceasta va fi mai mare decât creşterea salariilor reale, atunci poate să aiba loc şi o apreciere de curs, cu efecte pozitive. Moneda ar avea, de asemenea, şanse să se aprecieze puţin, dar productivitatea într-o ţară normala nu poate să crească cu mai mult de 10%. La noi creşterea a fost de 7%. Nu cred că mai putem atinge 10%. Chiar şi în cazul unei creşteri de 7%, salariile nu vor putea creşte peste 3%”, susţin sursele citate, care subliniază că, în acest context, sindicatele ar trebui să se mulţumească cu creşteri salariale de cel mult 2-3%.
Avertisment asupra pericolului creşterii taxelor
Pe de altă parte, majorările de impozite pe care unii analişti le au în vedere ca surse de creştere a veniturilor la buget pot avea efecte contrare, spun aceleaşi surse. „O majorare de impozite pe cota unică ar mişca o parte de salarii în zona gri, iar dacă s-ar reveni la cotă progresivă ar fi un dezastru, pentru că o şi mai mare parte din salarii ar intra în zona gri. În ceea ce priveşte contribuţia TVA la buget, ideea de a se introduce impozite mai mari diferenţiate pe produse de lux este o prostie de nedescris. Astea sunt aberatii într-o piaţă unică. Nu mai spun că sunt iluzii că vor aduce bani mai multi, sunt aberaţii”, au mai afirmat sursele citate. Referitor la accize, acestea subliniază că o creştere prea mare a acestora ar conduce la majorarea preţurilor la produsele accizate şi implicit la creşterea inflaţiei. “Dacă vrei să-i faci pe toti să platească, te duci la impozitarea progresivă. Dacă vrei să-i faci doar pe unii să platească, măreşti accizele, iar când nu mai poţi să faci nimic cu salariile şi impozitele, faci cu inflaţia. Sub varianta corecţiei prin inflaţie, ajungi la cursul de schimb, după care vine creşterea preţurilor şi o reducere naturală a consumului”, cu efect asupra reducerii deficitului bugetar, au conchis sursele citate.
