daniel.sarbu, autor la ClujToday

Aminitiri de la Nicula 1947 – foto de arhiva

21 august 2012 daniel.sarbu

O serie de 27 de fotografii de arhiva ne redau aspecte de la pelerinajul episcopului dr. Iuliu Hossu (viitor cardinal), episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, in anul 1947, la manastirea de la Nicula, de Sfanta Marie Mare (15 august – Adormirea Maicii Domnului). Astazi, dupa mai bine de 50 de ani, timp in care credinta le-a fost interzisa si scoasa in afara legii, greco-catolicilor nu le este permis sa urce la manastire din Nicula, cea care a apartinut calugarilor bazilieni (din Ordinul Sfantul Vasile cel Mare), detinuta in prezent de ortodocsi, impotriva dreptului istoric si legal asupra acestui asezamant monahal cu o bogata traditie religioasa greco-catolica.

Icoana mutilată a Maicii Domnului de la mănăstirea Nicula

13 august 2012 daniel.sarbu

Icoana repictataIcoana originalaChipul icoanei făcătoare de minuni a Preasfintei Fecioare Maria cu Pruncul de la mănăstirea Nicula este diferit de cel zugravit odinioară, acum mai bine de 300 de ani de preotul Luca din satul clujean Iclod * In 1991, specialistul clujean Dorina Idiceanu a repictat această icoană intr-o manieră personală după ce vechea imagine, originală, a dispărut in urma tratamentului de restaurare aplicat * Diferentele dintre fals si original sunt evidente * In fiecare an milioane de oameni vin să se inchine la această renumită icoană făcătoare de minuni de la Nicula, insă prea putină lume cunoaste acest adevăr dureros * Mai intotdeauna, la sărbătoarea din 15 august, de Sfantă Măria Mare, sunt prezenti la mănăstirea Nicula oficiali ai statului, de la Bucuresti si de la ClujIcoana Maicii Domnului cu Pruncul, care se afla astazi in altarul vechii bisericii de zid (pana in 1948, greco-catolica) de la manastirea Nicula din judetul Cluj, reprezinta o cu totul alta imagine fata de cea originala, zugravita in anul 1681 de catre preotul Luca din satul Iclod. Cu alte cuvinte, ceea ce se prezinta astazi credinciosilor este un fals. Dupa mai bine de trei secole, una dintre cele mai renumite icoane din Romania este iremediabil distrusa. In timpul ultimei restaurari a icoanei din anii 1990-1991, care s-a efectuat la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei de catre Dorina Idiceanu, specialist in domeniu, in urma procedeelor aplicate eronat, vechea imagine a suferit mari deteriorari, ireversibile. Specialista a declarat la acea vreme ca de fapt a gasit sub vechiul strat de culoare o alta imagine, pe care repictat-o, motiv ce sta greu in picioare in lumea restauratorilor de arta. In final, imaginea actuala a icoanei a suferit transformari totale care au schimbat radical dinamica si compozitia cromatica a lucrarii originale. Rezultatul restaurarii icoanei Maicii Domnului de la Nicula este pur si simplu cu totul altceva fata de ceea ce era inainte. Cu alte cuvinte, icoana a fost pur si simplu repictata intr-o maniera personala. Majoritatea istoricilor de arta si a muzeografilor Clujului isi exprimau, imediat dupa restaurare, serioase rezerve fata de maniera adoptata de catre Idiceanu, specialista la care Arhiepiscopia Ortodoxa de la Cluj a apelat atunci pentru o astfel de pretentioasa operatiune. Aceasta celebra icoana a Maicii Domnului cu Pruncul, o piesa de valoare din tezaurul spiritual-religios al romanilor ardeleni, si nu numai, a fost astfel pur si simplu mutilata, dupa restaurarea fatala din 1991, in urma careia reprezentarea iconografica a fost repictata, rezultand in final o cu totul alta imagine fata de cea originala.

Pelerinajul tradiţional la Nicula de Sfântă Mărie Mare

13 august 2012 daniel.sarbu

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, celebrată în ziua de 15 august a fiecărui an, este, şi pentru credincioşii din Eparhia greco-catolică de Cluj-Gherla, şi nu numai, prilejul pentru tradiţionalul pelerinaj la Sfânta Mănăstire de pe dealul Niculii, locul unde este expusă celebra icoană făcătoare de minuni, astăzi, „mutilată”, prin repictarea ei intr-un mod barbar, in 1991, cu ocazia unei restaurări fatale ce a şters pur şi simplu imaginea originală de pe lemnul vechii icoane, care a lăcrimat, în anul 1694, în biserica parohială din satul Nicula.Tradiţia pelerinajului la Nicula a început în sec. al XVIII-lea, prin grija episcopilor greco-catolici de pioasă amintire, episcopul dr. Ioan Vancea de Buteasa, devenit mai târziu mitropolit al Blajului, şi episcopul Mihail Pavel, cei care, între anii 1875-1879, au înălţat biserica de zid de pe dealul de lângă satul Nicula, tocmai pentru că pelerinii ce veneau aici nu mai încăpeau în biserica cea mică din lemn (vezi foto). Astăzi este o alta biserica de lemn, cea originală, a dispărut, intr-un incendiu ce a avut loc la inceputul anilor 1970 datorat neglijentei călugărilor ortodocsi care au lăsat nesupravegheat un foc făcut in incinta mănăstirii. In final, flăcările au mistuit până la temelii vechiul lăcas de cult cu toate icoanele si podoabele aflate inăuntru. In locul acelei bisericute de lemn a fost adusa o alta, din satul clujean Top-Padureni (vezi foto). Cardinalul dr. Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, este cel dintâi ierarh care fondează la mănăstirea Nicula o comunitate monastică, la 22 august 1936. Aşezământul de la Nicula era pană atunci un loc de pelerinaj sporadic, unde pelerinii veneau şi plecau. In anul 1936, călugării bazilieni, din Ordinul „Sfântul Vasile cel Mare”, au fost primii care au asezat o comunitate monahală stabilă la Nicula. Însă numai până în anul 1948 când, pe 15 august, a fost ultimul pelerinaj oficial al Bisericii Greco-Catolice la Mănăstirea Nicula, an în care Biserica Română Unită a fost interzisă de autorităţile comuniste, lăcaşurile de cult confiscate şi date la cultul ortodox, iar episcopii, preoţii, călugării şi călugăriţele aruncaţi în închisori pentru că nu şi-au vândut credinţa. După câteva luni de la sărbătorea Adormirii Maicii Domnului de atunci, călugării greco-catolici de la mănăstirea Nicula au fost împrăştiaţi, o parte dintre ei ajungând la Gherla, aruncaţi în închisoare, unde, în 1958 a murit ultimul egumen al mănăstirii, Pr. dr. Leon Manu (vezi foto). Sunt realităţi dureroase pornind de la care, ierarhii, preoţii şi credincioşii Bisericii Greco-Catolice nu încetează să se roage Bunului Dumnezeu ca, la timpul rânduit, să poată celebra din nou Sfântă Liturghie în biserica de zid a Mănăstirii Nicula, sfânt lăcaş în care au fost hirotoniţi mulţi preoţi greco-catolici şi tot atâtia călugări care şi-au depus voturile monahale. Rămânând fidelă acestei tradiţii, după cum se mentionează intr-un comunicat al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, ierarhia, preotii si cinul monahal unit de astăzi continuă, ca odinioară, indemnul către credincioşi ca în zilele de sărbătoare, 14-15 august, participând la pelerinajul greco-catolic la Nicula, să ceară prin rugăciuni mijlocirea Preasfintei Fecioare Maria, Maica Domnului.

Mitropolitul ortodox al Banatului, IPS Nicolae Corneanu, se retrage din funcţie

11 iulie 2012 daniel.sarbu

Mitropolitul ortodox al Banatului, Înaltpreasfinţitul (IPS) Nicolae Corneanu, a demisionat din funcţia eclaziastică, marți, 10 iulie, o dată cu trimiterea la Patriarhia Română, a unui document prin care anunţă acest fapt. Motivele deciziei sunt legate de starea de sănătate a ierarhului, după cum a confirmat însuşi Mitropolitul Nicolae Corneanu, cotidianului timişorean „ZIUA de Vest”. „Am înaintat Patriarhiei Române o hârtie prin care îmi anunţ retragerea din funcţie. Am făcut acest gest din cauza neputinţei mele fizice. Rămâne de văzut dacă voi merge la o mănăstire”, sunt cuvintele Înaltpreasfinţitul Nicolae Corneanu apărute în „ZIUA de Vest”.Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, născut pe 21 noiembrie 1923, la Caransebeş, este cel mai longeviv înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, în martie 2012 împlinind 50 de ani de când se află în această funcţie, deşi din 2011, prin anumite „jocuri de culise”, din interior, i-a fost retras dreptul la semnătură, act aprobat ulterior de către Sfântul Sinod. Gestul de retragere al mitropolitului Nicolae Corneanu, după cum scrie cotidianul timişorean, este o paralelă peste timp. „În 1653, după doar trei ani, timp în care a fost mitropolit al Timişoarei, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, considerat ocrotitorul Banatului, se retrage din funcţie la mănăstirea de la Partoş. Moare trei ani mai târziu, la vârsta de 88 de ani”, scrie ZIUA de Vest.

Geraldin Chaplin şi vizionarea aniversară a filmului „Nunta de piatră”, evenimentele speciale TIFF pentru vineri, 8 iunie

8 iunie 2012 daniel.sarbu

Proiecţii speciale, întâlniri cu mari actori, ca Geraldine Chaplin şi Ion Caramitru, dar şi aniversarea a 40 de ani de la premiera unuia dintre cele mai bune filme româneşti din toate timpurile, „Nunta de piatră”, sunt câteva dintre evenimentele remarcabile la Festivalul Internaţional de Film Transilvania -TIFF, Cluj-Napoca, din ziua de vineri, 8 iunie.”Nunta de piatră” (regia Mircea Veroiu şi Dan Piţa), este unul dintre filmele unice ale cinematografiei româneşti ce vine la TIFF 2012, la ceas aniversar. Filmul a fost selecţionat în 1973, la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes (Franţa), în cadrul secţiunii „Semaine de la Critique”. De-a lungul anilor a obţinut mai multe premii clasându-l in top 10 al celor mai bune filme româneşti realizate vreodată. Mai mult, a fost achiziţionat şi de Musem of Modern Art (MoMA) din New York. Pelicula va avea o proiecţie specială de la ora 18h00, la cinematograful „Florin Piersic”, în prezenţa regizorului Dan Piţa (Premiul pentru întreaga carieră la TIFF 2009), a scenografului Helmut Stürmer, a directorului de imagine Iosif Demian, a actriţei Ursula Woltz şi a actorului Mircea Diaconu.De la ora 22.45, la acelaşi cinematograf „Florin Piersic” publicul va avea ocazia să o întâlnească pe celebra actriţă Geraldine Chaplin, la proiecţia filmului „În oraşul fără limite” (regia Alberto Hernandez), o proiecţie specială organizată în onoarea ei. Fiica lui Charlie Chaplin, ea va primi, premiul pentru întreaga carieră la Gala de închidere a festivalului, programată pentru sâmbătă, seara, la Teatrul Naţional din Cluj.

Actriţa americană Melissa Leo vine la TIFF

3 iunie 2012 daniel.sarbu

Melissa Leo, 51 de ani, actriţa premiată anul trecut cu Oscar şi cu Globul de Aur pentru rolul secundar din filmul „The Fighter”, vine la Cluj, la TIFF 2012! Vedeta americană se va întâlni cu publicul festivalier în seara zilei de duminică, 3 iunie, de la ora 20h00, la cinematograful Victoria, unde va prezenta unul dintre scurtmetrajele recente în care a jucat, „The Sea Is All I Know”, proiectat înaintea filmului programat, „David” (în regia lui Joel Fendelman). Luni, 4 iunie, de la ora 10.30, Melissa Leo va susţine şi un masterclass despre actorie în cadrul Transilvania Talent Lab, in locaţia de pe str. Napoca 15, fiind deschis publicului şi presei.

TIFF 2012 se deschide cu filmul românesc „Despre oameni şi melci” şi cu istorica peliculă a filmului mut „Călătorie pe lună”

31 mai 2012 daniel.sarbu

Ediţia a 11-a a Festivalului Internaţionalde Film „Transilvania” – TIFF începe de mâine, vineri, 1 iunie, cu proiecţiile în are liber din Piaţa Unirii, de la ora 20h45, cu două premiere: la 110 ani de la prima sa proiecţie, capodopera lui Georges Méliès, „Călătorie pe lună”, va putea fi vizionată, pentru prima dată în România, într-o versiune color, restaurată, precum şi comedia „Despre oameni şi melci”, în regia lui Tudor Giurgiu (preşedintele TIFF), cu prima sa proiecţie în faţa publicului cinefil.”Despre oameni și melci” este o poveste amuzantă, inspirată din viaţa reală, de zi cu zi, a unui grup de muncitori care lucrează într-o fabrică aflată în faliment, în România inceputului anilor ’90. Unul dintre băieţii din gaşca proletară găseşte o soluţie inedită menită să-şi salveze colegii de la şomaj şi să scoată uzina din faliment. La Gala oficială de deschidere TIFF vor fi prezenţi actorii Monica Bîrlădeanu, Andi Vasluianu, Dorel Vişan, Andreea Bibiri, Ovidiu Crişan, Albert Dima, scenaristul Ionuţ Teianu, directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile, scenograful Csaba Damokos, alături de regizorul Tudor Giurgiu şi producătoarea Oana Giurgiu. Filmul va intra în sălile cinematografelor din România pe 14 septembrie 2012.”Le voyage dans la lune/ Călătorie pe lună”, în regia lui Georges Méliès, este una dintre cele mai costisitoare şi dificile restaurări din istoria filmului. Proiecţia restaurată a fost prezentată pentru prima dată publicului anul trecut, la Festivalul de la Cannes, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea regizorului. Coloana sonoră poartă semnătura formaţiei AIR, care a compus muzică special pentru filmul mut. În procesul de restaurare s-au implicat trei experţi de renume în domeniu, colecţia privată Lobster Films şi două entităţi non-profit, Groupama Gan Foundation for Cinema şi Technicolor Foundation for Cinema Heritage. Costurile finale ale ambiţiosului proiect au depăşit 400.000 de euro.***În caz de vreme nefavorabilă, Gala de deschidere TIFF 2012 se mută la cinematigraful Florin Piersic, de la ora 20h30. Accesul se face pe bază de invitaţie, cu prioritate, şi pe bază de bilete, în limita locurilor disponibile, după cum au precizat organizatorii festvalului. Iar proiecţia filmului „Despre oameni şi melci” ar fi programtă pentru ora 23h00, pe baza biletului achiziţionat pentru Gala de deschidere.

42 de ani de la trecerea la cele veşnice a Cardinalului dr. Iuliu Hossu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla

29 mai 2012 daniel.sarbu

Pe data de 28 mai 1970 închidea ochii, pe un simplu pat de spital (Colentina din Bucureşti) cel care a fost şi va rămâne primul Cardinal al românilor, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, dr. Iuliu Hossu. Personalitate emblematică, nu doar a Bisericii greco-catolice din România, ci pentru întreaga comunitate creştină şi pentru poporul român, episcopul Iuliu Hossu a fost cel care citit proclamaţia de unire a Transilvaniei cu Regatului României la 1 decembrie 1918, în cetatea Albei Iulia. Membru al Consiliului Dirigent din Transilvnania, a făcut parte din delegaţia care a prezentat Hotărârea de Unire a românilor ardeleni, Regelui Ferdinand, la Bucureşti. Senator de drept în Parlamentul României. A fost personalitatea de prim rang a românilor din nordul Ardealului rămaşi în teritoriile cedate Ungariei după diktatul de la Viena, protestând în numeroase rânduri împotriva represiunii la care era supusă populaţia românească, dar şi cea evreiască, de către autorităţile maghiare. După război a preferat teroarea închisorilor comuniste unde au murit episcopi, preoţi, călugări şi călugăriţe, simplii credincioşi ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, interzisă în 1948 de autorităţile comunitste de atunci, şi în continuare neîndreptăţită de guvernările post-comuniste, mai ale în ceea ce priveşte retrocedarea vechiului patrimoniu şi al bisericilor deţinute ilegal de către Biserica Ortodoxă Română. Împeună cu documentele altor 6 episcopi greco-catolici din acea perioadă, dosarul lui de canonizare aflat la Vatican aşteaptă cât mai repede rezoluţia finală pentru ridicarea împreună la cinstea altarelor a arhiereilor români uniţi martiri.Dr. Iuliu Hossu a fost episcop greco-catolic de Gherla, din 1917, şi apoi de Cluj-Gherla, din 1930 până în 1970, când a închis ochii.

TIFF 2012, cu filme mai multe ca niciodată

14 mai 2012 daniel.sarbu

Festivalul Internaţional de Film “Transilvania” – TIFF vine în acest an cu 241 de filme din 46 de ţări, în total fiind derulate 430 de proiecţii, după cum a anunţat, luni 14 mai, la Casa TIFF din Cluj, directorul artistic al festivalului, criticul de film Mihai Chirilov, în conferinţa de presă ce premerge deschiderea celei de XI-a ediţii a manifestării. TIFF va avea loc în perioada 1 – 10 iunie, la Cluj-Napoca. La Sibiu, între 13 și 17 iunie, festivalul va avea cea de a şasea sa ediţie de desfăşurare. În deschiderea Festivalului va fi proiectat primul scurtmetraj SF din istoria cinematografiei, „Le voyage dans la lune/ Călătorie pe Lună”, capodopera cineastului francez Georges Méliès, proiecţie ce va putea fi vizionată, în premieră în România, într-o versiune color restaurată. Principalii invitaţi străini ai actualei ediţii a festivalului sunt actriţa Geraldine Chaplin, regizorul francez Claude Lelouch şi actriţa maghiară Mari Töröcsik. Oficialii TIFF au precizat că până acum şi-au confirmat prezenţa peste 350 de invitaţi din străinătate. Directorul executiv al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, Dieter Kosslick, va veni pentru prima oară oficial în România, la Cluj. El va prezenta filmul “Tabu”, premiat la Berlin. Primul lungmetraj produs la Cluj va fi proiectat anul acesta la TIFF. Este vorba de documentarul din Delta Dunării „Caii Sălbatici”, în regia lui Dan Curean, realizator la TVR Cluj. „Despre oameni şi melci”, cel de al doilea lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu, preşedintele TIFF, va avea premiera absolută în prima seară de festival, pe 1 iunie, în Piaţa Unirii din Cluj.

Pelerinajul la mormintele episcopilor catolici martiri de la Cimitirul Săracilor din Sighet

14 mai 2012 daniel.sarbu

Mii de credincioşi greco-catolici veniţi din toată ţara, au participat sâmbătă, 12 mai, la tradiţionalul Pelerinaj naţional la mormintele Episcopilor catolici martiri (episcopii greco-catolici Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu şi episcopul romano-catolic de Iaşi, Anton Durcovici), locuri aflate în Cimitirului Săracilor din Sighetu Marmaţiei, însă nici până astăzi identificate. Pelerinajul organizat de Episcopia Greco-Catolică de Maramureş, ajuns la cea de-a noua ediţie, a început vineri 11 mai, seara, cu o veghe de rugăciune desfăşurată în fosta închisoare din Sighetu Marmaţiei, astăzi Muzeul Memorial. A doua zi, sâmbătă, 12 mai, pelerinii, în frunte cu episcopii greco-catolici, preoţi, călugări şi călugăriţe, s-au îndreptat, în procesiune, spre Cimitirul Săracilor, de la marginea oraşului Sighetu Marmaţiei, loc unde îşi găsesc odihna în gropi anonime mari personalităţi ale României, precum şi oameni simpli care nu au acceptat regimul comunist, care au murit în această închisoare.Pe altarul special amenajat în aer liber a fost celebrată Liturghia de către Preafericirea Sa, Cardinalul Lucian Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, alături de întreg episcopatul unit. În predica rostită cu această ocazie, Întâistătătorul Biserii Române Unite cu Roma, Cardinalul Lucian, originar din Maramureş, a îndemnat credincioşii să-l urmeze pe Christos, cel care este Calea, Adevărul şi Viaţa, aşa cum au făcut-o şi înaintaşii lor, în credinţă şi jertfă, „care se înalţă zi de zi spre cer, întru miros de bună mireasmă spirituală”. Episcopul greco-catolic de Maramureş, Preasfinţitul Vasile Bizău, organizatorul acestui pelerinaj, a adus mulţumiri episcopilor confraţi, onoratului cler, persoanelor consacrate, dar şi autorităţilor locale şi centrale, precum şi miilor de pelerinilor veniţi la mormintele Episcopilor martiri din Cimitirul Săracilor de la Sighet.