Arheologii de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) vor începe, miercuri, investigațiile pentru identificarea locului în care se află rămășițele pământești ale fraților Toader și Avisalon Șușman. Este vorba de fiii lui Teodor Șușman, fostul primar al comunei Răchițele și conducător al grupului de rezistență armată din Munții Apuseni.Cei doi frați au fost ultimii luptători din Grupul Șușman și au pierit într-o confruntare cu trupele de Securitate, în anul 1958. Practic, destinul familiei Șușman din Munții Apuseni a fost unul deosebit de tragic. Teodor Șușman fusese primar al comunei în mai multe rânduri, în perioada interbelică, și era supranumit ”părintele moților”, după ce a obținut de la Regele Ferdinand I dreptul de pășunat pe șanțurile de la marginea drumului pentru turmele de oi ale moților, aflate în transhumanță către Marea Neagră. De asemenea, Teodor Șușman a fost primar în Răchițele în timpul celui de-al doilea război mondial și era unul dintre cei mai înstăriți oameni din regiune. După instaurarea Guvernului Petru Groza, comuniștii l-au înlăturat din funcția de primar. Iar fostul său partener de afaceri, Suciu Pașcu, devenit primar comunist, a început să îi ia cu japca bunurile. Mai mult, în august 1948, Securitatea a încercat să îl aresteze pe Teodor Șușman, dar acesta a aflat și a fugit în munte, alături de cei trei fii ai săi. Teodor Șușman și soția sa, Ecaterina, aveau cinci copii. Unul dintre fiii lui Teodor Șușman, Traian, a fost arestat în anul 1949. Teodor Șușman a fost ucis de Securitate în anul 1951. Ceilalți doi fii ai săi au continuat lupta până în anul 1958, când ei erau, practic, ultimii luptători din acest grup de rezistență armată.
Potrivit istoricului Gheorghe Petrov, securiștii au împânzit zona cu o rețea densă de informatori. Ei au reușit să afle faptul că cei doi frați Șușman erau adăpostiți în casa unui localnic, Romul Florea. În noaptea de 1 spre 2 februarie, un detașament de securiști, format din ofițeri din Cluj, conduși de de adjunctul șefului Direcției de Securitate Cluj, maiorul Ioan Moraru, precum și din soldați din cadrul Batalionului din Florești, a înconjurat gospodăria lui Romul Florea, în jurul orei 5.30. Securiștii au percheziționat casa și gospodăria, dar nu i-au găsit pe cei doi luptători. Așa că maiorul Ioan Morarua ordonat să fie coborât tot fânul din pod. Atunci, cei doi frați au tras primele focuri de armă. A urmat o luptă care a durat două ore, apoi securiștii au incendiat grajdul. Documentele epocii arată că ”bandiții au ars de vii”. Cadavrele carbonizate ale celor doi frați au fost găsite abia a doua zi dimineața. Timp de șapte zile, corpurile carbonizate au fost expuse în sat, ca să îi sperie pe moți. Apoi, cei doi au fost înmormîntați într-o groapă comună, săpată de soldați, într-o pădurice de la marginea Tranișului. Acum, rudele lor vor să găsească rămășițele. Cei doi luptători ar urma să fie înmormântați alături de tatăl lor, în Valea Firii din Răchițele.