Pentru turistul care vine la Bodrog, situaţia şochează încă de la început. Aici se împleteşte istoria cu modernul: o parcare frumos amenajată, flori, curăţenie, dar şi legende vechi. Cum intră în curtea mănăstirii, apar un sicriu din piatră şi o inimă uriaşă amplasată chiar pe zidul bisericii. Legenda spune că, cu mult timp în urmă, unul dintre călugării mănăstirii, Metodie, a fost căutat de către mama sa, o femeie bătrână şi bolnavă care nu a fost de acord cu drumul în viaţă ales de fiul său. Metodie nu a vrut să stea de vorbă cu ea. Supărată, bătrâna şi-a blestemat fiul călugăr chiar în poarta aşezământului monahal ca atunci când va muri să nu-l primească pământul, aşa cum nici el nu şi-a primit mama. Întâmplarea a fost dată uitării şi, după ani, călugărul Metodie a murit. A fost înmormântat creştineşte, dar pământul nu i-a primit trupul, iar sicriul său a ieşit pur şi simplu din pământ. Au fost zadarnice eforturile celor din mănăstire de a săpa gropi mai mari, căci trupul lui Metodie nu era primit. Atunci, pentru ca adormitul să-şi găsească odihna veşnică, stareţul mănăstirii a luat hotărârea construirii unui mormânt din piatră la suprafaţa pământului. Pe zidul mănăstirii se află o inimă mare, tot din piatră, care reprezintă inima împietrită a călugărului. Credincioşii spun că, după rugăciuni îndelungate, dacă stau şi ascultă cu urechea lipită de inima din piatră, aud bătăile inimii lui Metodie.
Citiți mai mult AICI
