Mormântul eroului Teodor Şuşman a fost găsit

Echipa de arheologi de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, condusă de Marius Oprea şi de Gheorghe Petrov, a reuşit să identifice mormântul eroului Teodor Şuşman, conducătorul rezistenţei anticomuniste din Munţii Apuseni. Investigaţia arheologilor a stârnit scandal în Răchiţele, localitatea unde se află rămăşiţele pământeşti ale lui Teodor Şuşman.Mormântul liderului rezistenţei anticomuniste a fost identificat într-o râpă, situată lângă terenul unde se afla odinioară gospodăria familiei Şuşman. Comuniştii au dorit să şteargă orice urmă a prezenţei luptătorului anticomunist, de aceea au ras de pe faţa pământului gospodăria lui Teodor Şuşman.
Istoricul Gheorghe Petrov spune că securiştii care l-au persecutat pe Teodor Şuşman au luat cadavrul acestuia dintr-o şură unde acesta s-a sinucis ori a fost ucis cu focuri de armă. Au aruncat apoi cadavrul în râpă şi au îngrămădit deasupra lui nişte bolovani. Mormântul lui Teodor Şuşman nu a fost niciodată marcat ca atare. Acum, nepotul lui Teodor Şuşman a cerut deshumarea rămăşiţelor pământeşti ale bunicului său, pentru ca acesta să fie reînhumat creştineşte.
Demersul a stârnit scandal în sat. Vărul premierului Emil Boc, preotul ortodox din Răchiţele, Teodor Boc, s-a opus vehement acestei acţiuni. În opinia sa, Teodor Şuşman ar fi fost un tâlhar, care ar fi împuşcat oameni nevinovaţi şi care ar fi provocat o mare suferinţă locuitorilor Munţilor Apuseni. Aşa că, în sat, oamenii au început disputa. Cea mai frecventă temă de discuţie este legată de prezumtivele despăgubiri pe care ar urma să le ceară membrii familiei Şuşman.
Opoziţia lui Teodor Boc este generată de faptul că Teodor Şuşman l-a ucis pe bunicul preotului din Răchiţele, Suciu Paşcu. Teodor Şuşman şi Suciu Paşcu au fost, iniţial, prieteni. În perioada în care Teodor Şuşman era primar în Răchiţele, Suciu Paşcu era viceprimarul său. În acea vreme, Teodor Şuşman şi-a câştigat supranumele de „Tatăl Moţilor”, după ce l-a convins pe regele Ferdinand I, în anul 1925, să atribuie moţilor pădurile abandonate de aristocraţii maghiari, precum şi să le permită acestora să îşi pască turmele în transhumanţa către Dobrogea. Teodor Şuşman şi Suciu Paşcu au fost asociaţi în administrarea unui magazin din comună, dar s-au certat din cauza împărţirii banilor.
După instaurarea comunismului, în anul 1945, Teodor Şuşman a fost înlăturat din funcţia de primar, iar în locul său a fost instalat Suciu Paşcu. Acesta a început să îl persecupe pe Şuşman, căruia i-a închis magazinul din comună, iar apoi depozitul de cherestea. În cele din urmă, securiştii au încercat să îl aresteze pe Teodor Şuşman. Acesta a fugit în pădure, împreună cu trei dintre fiii săi şi cu doi nepoţi, apoi a început să lupte cu arma în mână împotriva comunismului. Suciu Paşcu a încercat să organizeze prinderea fostului său prieten. Însă Teodor Şuşman l-a atras pe Suciu Paşcu într-o ambuscadă şi l-a executat pentru trădare.