Acord european: Bugetele naţionale vor fi aprobate mai întâi la Bruxelles

Summitul european de la Bruxelles a avut în centrul atenţiei politicile economice şi stabilirea unei agende comune în perspectiva apropiatelor întâlniri la vârf G8 şi G20. Estonia a fost admisă în zona euro, urmând să devină membru, de facto, la începutul lui 2011, iar Islanda a lansat negocierile de aderare la Uniune.Cele trei crize succesive – a băncilor, a datoriilor şi a monedei unice – sunt lecţii pe care şefii de stat şi guvern din Uniunea Europeană încearcă să demonstreze că şi le-au însuşit. E nevoie de o coordonare funcţională a celor 27, iar pactul de stabilitate, ca şi cel de dezvoltare, au nevoie de rigoare.
Băncilor li se va întocmi un registru legislativ prin care să fie puse în situaţia de a-şi plati singure oalele sparte. Şi, a asigurat preşedintele Consiliului Uniunii, Herman Van Rompuy, dacă subiectul nu va fi îmbrăţişat dincolo de graniţele comunitare, cel puţin în Europa se va lucra în aşa fel încât toate costurile crizelor să fie corect şi echitabil achitate.
Subiectul „guvern economic” a revenit în discuţie. O astfel de coordonare întărită ar putea diminua riscul unor eventuale rupturi în sânul Uniunii, crede cancelarul federal Angela Merkel: „Ne-a fost limpede, tuturor, că acest demers trebuie susţinut de toţi cei 27 de membri şi realizat”.
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy intenţionase, de fapt, să atragă, într-o primă fază, un grup de 16 state într-un secretariat comun, cu sediul, desigur, la Paris – fără succes.
„Guvernanta economică nu mai este o expresie tabu, ci dimpotrivă”, a explicat preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, la sfârşitul reuniunii.
De altfel, grupul de lucru privind acest subiect şi prezidat de Herman Van Rompuy prezintă în octombrie modalităţile practice de punere în aplicare a acestui nou concept, menit să aducă soliditate economiilor europene.
Guvernanta economică va fi realizată însă la nivel ministerial şi nu la nivel de şefi de state, aşa cum dorea Franţa, întrucât aceasta ar fi creat structuri paralele cu cele deja existente.
Necesitatea introducerii acestei coordonări între statele membre a fost subliniată de criza greacă, iar de acum este clar şi pentru capitalele cele mai reticente că deciziile bugetare ale unui stat membru afectează stabilitatea bugetelor în celelalte state membre.
De aceea, liderii UE au acceptat ideea controversată a Comisiei Europene de a-şi supune la Bruxelles planurile bugetare spre aprobare, înainte ca ele să fie validate de parlamentele naţionale.
Şi tot pentru securitatea comună financiară se are în vedere introducerea unui test de stres pentru bănci, un examen din care să reiasă în ce măsură poate rezista o instituţie financiară unor evoluţii conjuncturale negative sau unor situaţii de criză.
„Este un pas foarte important către o transparenţă a pieţelor – şi m-am bucurat de modul în care au răspuns toate statele Uniunii,” a comentat cancelarul federal Angela Merkel.
Pactul de Stabilitate al zonei euro, care guvernează deciziile bugetare a 16 ţări membre a primit şi el permisiunea de a se dota acum cu sancţiuni suplimentare împotriva celor care nu respectă limita deficitului public.
Sancţiunile pot fi financiare sau chiar – aşa cum propune Germania – un stat nedisciplinat îşi poate vedea suspendat dreptul de vot în timpul deciziilor comunitare.