Turismul medical este în creștere în acest an, arată datele de pe primul trimestru al anului 2026. Creșterea este de aproximativ 5 la sută comparativ cu anul precedent. În clinicile românești ajung pacienți străini care apelează mai ales la servicii stomatologice, la cele oftalmologice și la cele de chirurgie estetică. De asemenea, a crescut semnificativ numărul celor care apelează la tratamente de fertilitate în clinicile românești.
Calitatea excelentă a serviciilor furnizate de clinicile românești, dotarea la nivel european a acestora, precum și prețurile care sunt semnificativ mai mici decât cele ale clinicilor din Europa Occidentală atrag zeci de mii de pacienți din străinătate. Mulți dintre aceștia sunt români stabiliți de mai mult de un deceniu în țările Europei de Vest sau în America de Nord, însă a crescut foarte mult numărul pacienților din țări precum Germania, după ce marile companii de asigurări au acceptat să deconteze tratamentele efectuate în România, spune medicul Adrian Lupșe.
Clinicile stomatologice sunt pregătite să facă față pacienților din Occident, spune medicul Dan Lambrescu.
Există mulți pacienți care apelează la medicii români pentru operații complicate în domeniul oftalmologiei, spune doctorul Teodor Tomi.
Estimările specialiștilor în turism arată că această tendință de creștere a turismului medical se va menține și în anii următori, mai ales în orașele legate prin zboruri directe de marile centre urbane din Occident.
În ultimele două decenii, România s-a transformat dintr-o destinație accesibilă doar pentru „turismul dentar” într-un jucător sofisticat pe piața europeană a serviciilor de sănătate. Evoluția acestui sector reflectă maturizarea sistemului privat de sănătate și capacitatea medicilor români de a concura, prin tehnologie și expertiză, cu mari centre din Turcia sau Europa de Vest.
Prima etapă: epoca pionieratului și mirajul prețurilor mici (2006–2012)
În preajma aderării la Uniunea Europeană, turismul medical românesc era aproape sinonim cu serviciile stomatologice. Pacienți din Italia, Franța sau Marea Britanie veneau la București sau în vestul țării pentru implanturi și lucrări protetice care costau cu 60-70% mai puțin decât în țările de origine.
Deși calitatea actului medical era adesea ridicată, infrastructura adiacentă lipsea. Nu existau pachete integrate care să includă transportul, cazarea sau asistența post-operatorie, ci totul se baza pe recomandări de tip „word-of-mouth” și pe inițiativa individuală a unor clinici mici.
A doua etapă: diversificarea și ascensiunea marilor rețele (2013–2020)
Odată cu consolidarea marilor rețele private de sănătate, oferta României s-a diversificat spectaculos. Turismul medical a început să includă chirurgia estetică, oftalmologia și, mai ales, tratamentele de fertilitate (FIV).
Factorii care au accelerat creșterea în acest deceniu:
-
Acreditările internaționale: Clinicilor românești li s-a recunoscut calitatea prin certificări JCI (Joint Commission International).
-
Investițiile în tehnologie: Spitalele private au achiziționat roboți chirurgicali (da Vinci) și aparatură de imagistică de ultimă generație.
-
Maturizarea pieței de nișă: Au apărut primele agenții de turism specializate exclusiv pe pachete medicale.
Realitatea anului 2026: centre de excelență și „wellness” medical
Astăzi, în mai 2026, România nu mai atrage turiști doar prin prețuri competitive, ci prin complexitatea intervențiilor. Bucureștiul, Cluj-Napoca și Timișoara au devenit hub-uri regionale pentru chirurgie cardiovasculară, neurochirurgie și oncologie.
Cifre și tendințe în 2026:
| Specialitate | Evoluția cererii (2006 vs 2026) | Originea principală a pacienților |
| Stomatologie | Creștere constantă (+150%) | Italia, UK, Germania |
| Chirurgie estetică | Explozie a cererii (+300%) | Țările Nordice, Franța |
| Cardiologie/Oncologie | Segment nou, creștere rapidă | Rep. Moldova, Balcani, Diaspora |
| Recuperare balneară | Modernizare și nișare | Israel, Austria, Germania |
Provocările și viitorul turismului medical
În ciuda progreselor, sectorul se confruntă în 2026 cu două provocări majore: criza forței de muncă (migrația asistenților medicali) și infrastructura de transport încă deficitară în anumite zone cu potențial balnear.
Totuși, digitalizarea a simplificat procesele. Telemedicina permite acum consultații pre-operatorii și monitorizare post-intervenție de la distanță, ceea ce oferă pacienților străini un plus de siguranță. Mai mult, România a început să exploateze resursa balneară (Băile Felix, Sovata, Covasna) prin transformarea vechilor hoteluri în clinici moderne de recuperare, care combină medicina bazată pe dovezi cu factorii naturali de cură.
Foto: Pixabay
Deputatul Zoltan Zakarias a plecat din grupul parlamentar al UDMR
