Aproximativ două milioane de români ce poartă numele Sfântului Ioan își sărbătoresc ziua onomastică pe 7 ianuarie, a doua zi după Bobotează, sărbătoarea Botezului Domnului nostru Iisus Christos.
Sfântul Ioan Botezătorul a fost vărul după trup al Mântuitorului, fiul născut la bătrânețe de Elisabeta, vara Sfintei Fecioare Maria și soţia rabinului Zaharia, pe când aceştia nu mai sperau că vor avea copii. Scripturile spun că a tresăltat în pântecele mamei sale, atunci când aceasta s-a întâlnit cu Fecioara Maria, însărcinată cu Iisus.
Sfântul Ioan a dus o viaţă de pustnic retras de lume, postind şi rugându-se. Oamenii veneau adesea la el pentru învățătura lui, iar Sfântul îi îndruma să ducă o viaţă curată, la plecare binecuvântându-i cu apă pentru iertarea păcatelor. În schimb era intransigent în cuvântările sale publice cu mai marii zilei, atrăgându-și astfel duşmănia Irodiadei, soţia regelui Irod, pentru că trăiau împreună pe când primul soţ al acesteia mai era încă în viaţă. Sfântul Prooroc fost omorât la cererea ei, după ce fiica acesteia, Salomeea dansând în faţa lui Irod la ospăţul de ziua acestuia, i-a smuls promisiunea de îndeplini orice dorință. Fata i-a cerut atunci drept răsplată, la îndemnul mamei, capul lui Ioan Botezătorul.
Conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi temperaturile încep să crească. Sfântul Ioan Botezătorul este considerat și protectorul pruncilor încă nenăscuți. Familiile care ţin sărbătoarea speră astfel să aibă copii sănătoşi. Se spune că această zi e și una a bucuriei. Cei care își serbează numele în această zi speră ca gospodăriile lor să fie ferite de foc şi de fiarele sălbatice.
În această zi, în anumite zone, există obiceiul numit “Iordănitul femeilor”. Acesta este, de fapt, o petrecere a femeilor măritate, care se adună la o gazdă, unde fiecare aduce alimente şi băutură, iar apoi petrec până dimineaţa. Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este și “Iordăneala”, un fel de colind. Mai mulţi tineri care au luat de la preot agheasma mare în ziua de Bobotează, merg în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan la biserică şi după terminarea slujbei stropesc pe fiecare om care le iese în cale, după care îi urează de bine și sănătate. Oamenii “iordăniţi” astfel trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani și băutură. Aceștia se adună mai apoi seara la casa unuia dintre ei pentru ultima petrecere a sărbătorilor de iarnă.
(foto: Sf. Ioan Botezătorul, copil, cu mielul – icoană veche pe sticlă din Transilvania)
