Plan de acţiune pentru proiecte din regiunea dunăreană
În rezoluţia adoptată de Parlamentul European pe 21 ianuarie, deputaţii solicită Comisiei Europene elaborarea unui plan de acţiune pentru implementarea proiectelor care promovează: utilizarea ecologică a Dunării în scopul navigaţiei interne, intermodalitatea cu alte sisteme de transport (în special dezvoltarea liniilor de transport feroviar rapid) şi prezervarea şi ameliorarea calităţii apei şi dezvoltarea ecoturismului.
Dezvoltarea transportului
Sistemele de căi de navigaţie interioare reprezintă un aspect important pentru dezvoltarea transporturilor în regiune. Deputaţii solicită eliminarea urgentă a blocajelor de pe axa fluvială Rin/Meuse-Main-Dunăre, luând în considerare că navigaţia interioară a scăzut, în principal din cauza gravei recesiuni economice.
În vederea ridicării gradului de conectivitate cu Marea Neagră prin intermediul căilor de transport rutier şi feroviar (culoare de transport al mărfurilor şi căi ferate rapide) în rezoluţie se propune perfecţionarea Reţelei transeuropene TEN.
Protecţia mediului
Evaluări strategice şi de impact asupra mediului, inclusiv de evaluări ale efectelor asupra întregului ecosistem al fluviului, vor fi o condiţie pentru toate proiectele de infrastructură din domeniul transportului şi energiei, se insistă în rezoluţie.
Pentru a proteja şi mari stocurile de peşte din Dunăre, deputaţii europeni solicită Comisiei să pregătească un plan cuprinzător de conservare şi refacere a populaţiilor naturale de sturioni din Dunăre.
În vederea reducerii poluării apei, rezoluţia îndeamnă statele riverane amplasarea unor staţii hidrologice şi de control al calităţii apei comune.
Finanţare
Finanţarea proiectelor din spaţiul dunărean va putea fi obţinută prin „dezvoltarea unor puternice sinergii între diferite politici ale UE”, precum politica de coeziune şi cea de vecinătate (PEV). În plus, europarlamentarii susţin necesitatea unei abordări coordonate, care să urmărească o absorbţie mai eficientă şi în mai mare măsură a tuturor fondurilor UE disponibile în statele situate de-a lungul Dunării.
În final, pentru a oferi mai multă vizibilitate acestei regiuni, rezoluţia propune organizarea, la fiecare doi ani, a unui summit UE dedicat Dunării.
Context
Consiliul European din 18-19 iunie 2009 a invitat Comisia să elaboreze până în 2011 strategia privind regiunea dunăreană. În data de 20 ianuarie Parlamentul European a dezbătut întrebarea orală „Strategia europeană pentru regiunea Dunării”, depusă de 47 deputaţi europeni la iniţiativa deputatei Adriana Ţicău (S&D, RO).
Propunerea comună de rezoluţie referitoare la „o strategie europeană pentru regiunea Dunării, adoptată în data de 21 ianuarie 2010, a fost co-semnată de următorii deputaţi europeni din România: Marian-Jean Marinescu, Theodor Dumitru Stolojan, Elena Băsescu, Elena Oana Antonescu, Iosif Matula, Csaba Sógor, Petru Constantin Luhan, Iuliu Winkler în numele grupului PPE; Silvia-Adriana Ţicău şi Victor Boştinaru în numele grupului S&D şi Ramona Nicole Mănescu în numele grupului ALDE.
Rezoluţia a fost adoptată cu 544 voturi pentru, 13 împotrivă şi 10 abţineri.
Adriana Ţicău (S&D), vicepreşedinta Comisiei de transport a PE (TRAN), a declarat că „regiunea Dunării prezintă o importanţă deosebită pentru Uniunea Europeană atât prin numărul mare de ţări străbătute, cât şi prin ieşirea directă la Marea Neagră. Împreună cu fluviul Rin şi canalul Main, Dunărea leagă Marea Nordului şi Rotterdam -cel mai mare port al Uniunii Europene-, de Marea Neagră şi portul Constanţa, al zecelea mare port al UE. PE va fi un partener în procesul de dezvoltare şi implementare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării. În acest scop am creat Forumul pentru Dunăre în Parlamentul European”.
Vicepreşedinta TRAN a subliniat că pentru dezvoltarea regiunii Dunării este esenţială dezvoltarea infrastructurii de transport. „Modernizarea porturilor, unificarea sistemelor de navigaţie pe Dunăre, eliminarea blocajelor de pe axa fluvială Rin/Meuse-Main-Dunăre pentru ameliorarea condiţiilor de navigaţie, asigurarea intermodalităţii în regiune şi creşterea conectivitatii cu Marea Neagră prin intermediul căilor de transport rutier şi feroviar -coridoare feroviare de marfă şi trenuri de mare viteză- sunt doar câteva dintre priorităţile de dezvoltare ale transportului din regiune”, a precizat ea.
Petru Luhan (PPE) a spus, în intervenţia sa de miercuri seara din plenul Parlamentului European: „În momentul de faţă pentru bazinul Dunării există instrumente financiare disponibile pentru proiecte de infrastructură, de dezvoltare economică sau pentru protecţia mediului dar acestea pot fi folosite doar de statele membre UE şi parţial de cele învecinate acestora.”
Marian Jean Marinescu, vicepreşedinte PPE, a spus: „Axa Rhin-Main-Dunăre este o punte între Est şi Vest, între Marea Nordului şi Marea Neagră care influentează direct asigurarea securităţii energetice, deschizând drumul catre Asia prin Marea Neagră făcând astfel legătura inclusiv cu Marea Mediterană. Dintre toate Statele Riverane Dunării, România deţine cel mai mare sector. Din acest motiv, România susţine elaborarea cât mai rapidă a acestei Strategii, care să pună în valoare potenţialul fluviului.”
Europarlamentarul Iosif Matula (PPE), unul dintre iniţiatorii moţiunii şi membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională, a făcut referire la lucrările de la Canalul Bâstroe şi necesitatea ca Uniunea Europeană să se implice în stoparea acestora pentru a evita un dezastru ecologic în zonă. „O prioritate absolută trebuie să fie protejarea mediului în bazinul dunărean. În acest sens, este necesar ca UE, alături de ţările riverane, să se implice în conservarea eco-sistemului Deltei Dunării, inclusiv prin stoparea definitivă a lucrărilor din Canalul Bâstroe. Nu putem permite ca interese economice greşit înţelese de către un stat din vecinătatea UE să producă un dezastru ecologic în Delta Dunării”, a afirmat Iosif Matula în plenul Parlamentului European.
Elena Băsescu (PPE) a spus: „Una dintre principalele bariere în dezvoltarea transportului pe axa fluviala Rin – Main – Dunăre este diversitatea de standarde pe care trebuie să le aplice navigatorii. Din nefericire, se pare că, până acum, a lipsit voinţa politică necesară armonizării acestor reguli. Conferiţa de la Ulm, la care voi participa în perioada 1-2 februarie, este un prim pas în acest proces de consultări.”
Ramona Mănescu (ALDE) a spus: „Strategia Europeană pentru Dunăre va avea un impact favorabil asupra dezvoltării oraşelor româneşti de pe Dunăre. Contribuţia Grupului ALDE vizează îmbunătăţirea transportului de mărfuri pe Dunăre între Constanţa şi Rotterdam prin lărgirea canalului navigabil, dezvoltarea oraşelor româneşti de-a lungul Dunării prin mărirea capacităţii portuare precum şi utilizarea fondurilor în vederea încurajării întreprinderilor mici şi mijlocii şi crearea de noi locuri de muncă.”
Conferinţă pe aceeaşi temă, la Bucureşti
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, a organizat miercuri, 20 ianuarie a.c., conferinţa „Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării – o nouă provocare în contextul coeziunii teritoriale din spaţiul Sud Est European”, ca etapă în elaborarea unei noi modalităţi de cooperare în cadrul UE.
„Strategia UE în regiunea Dunarii […] va trebui să răspundă provocărilor cu care se confruntă regiunea Dunării: discrepanţele economice şi sociale între diferite regiuni ale ţărilor riverane, intensificarea traficului naval, schimbările climatice, diversitatea culturală, problemele de mediu şi biodiversitate. În acest sens strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării va reprezenta o platformă de dialog între state şi un instrument pentru obţinerea de beneficii pe termen lung, atât la nivel naţional cât şi local. Ne dorim o strategie reală, bazată pe noi tehnologii, inovare şi investiţii, o strategie care implementată, să conducă într-un final, la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru toţi cetăţenii europeni din regiunea Dunării.” a declarat Secretarul de Stat Răzvan Murgeanu, în cadrul conferinţei.
„Priorităţile României legate de Strategia Dunării vor fi articulate pe cele trei axe, considerate de importanţă egală – conectivitatea, protecţia mediului şi dezvoltarea socio-economică. Considerăm că Strategia va trebui să pună în valoare noi tehnologii astfel încât Dunărea să devină o magistrală fluvială modernă care va dispune de sisteme inteligente bazate pe cele mai noi cunoştinţe ştiinţifice şi care vor fi capabile să protejeze eficient mediul ambiant şi ecosistemele existente. Valoarea adăugată a Strategiei va consta în întărirea cooperării interregionale, transfrontaliere şi transnaţionale, precum şi în capitalizarea numeroaselor iniţiative şi proiecte disparate care au fost deja iniţiate sau care sunt în curs de implementare în regiunea Dunării”, a precizat coordonatorul naţional al Strategiei UE a Dunării, Viorel Ardeleanu.
Peste 100 de participanţi din România, Austria, Ungaria, Serbia, Germania, Bulgaria, Slovacia, Turcia, Republica Moldova, Ucraina şi Cehia, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai organizaţiilor internaţionale relevante pentru aria geografică a Dunării, actori din sectorul public şi privat , şi-au prezentat priorităţile în ceea ce priveşte regiunea Dunării, concluzionând faptul că Strategia UE a Dunării reprezintă o oportunitate pentru dezvoltare teritorială echilibrată.
