Oficial, aceste cercetări nu au dus la niciun rezultat pozitiv.
Însă ce spune legenda despre aceste misterioase tuneluri? În esenţă, ar fi fost vorba despre câteva tuneluri de mari dimensiuni, atât de mari încât prin ele ar încăpea un cavaler şi calul său, care ar lega centrul Clujului de biserica odinioară fortificată de la Calvaria, de cetatea din Floreşti sau de fortificaţia austriacă de pe Cetăţuie, scrie istoricul Tudor Sălăgean, în cartea ”Mituri şi legende din tradiţia multimilenară a Clujului”.
Legenda mergea atât de departe, încât îl imagina pe regele Matia Corvin, născut de altfel, la Cluj, folosind aceste tuneluri pentru a se retrage în afara oraşului, din faţa oricărui pericol l-ar fi pândit. Se vorbea chiar şi despre o reţea care ar fi legat diferite puncte din centrul oraşului, care ar fi fost utilizată de fosta Securitate.
Dar care este realitatea în ceea ce priveşte aceste tuneluri? Potrivit istoricului Tudor Sălăgean, Clujul secolelor trecute, supranumit ”Oraşul Comoară” al Transilvaniei era un important centru comercial, iar sub clădirile din centru se aflau, aproape fără excepţie, pivniţe încăpătoare, în care existau şi încăperi secrete, folosite, cel mai adesea, ca depozite de bunuri şi chiar ca refugii în caz de pericol.
Legende au născut şi misterioasele subsoluri ale bisericii Sfântul Mihail din centrul Clujului, care nu au fost accesibile cercetătorilor un timp îndelungat. Biserica a fost loc de întrunire a Dietei Transilvaniei şi a fost martora încoronării principilor transilvani. Istoricii se întreabă dacă toate aceste realităţi sunt suficiente pentru a presupune existenţa unor posibile ieşiri secrete, pentru cazurile de forţă majoră.
”În ceea ce priveşte tunelurile lungi de câţiva kilometri, care ar lega Clujul medieval de diferite puncte situate în afara acestuia, ele reprezintă o aberaţie tehnică, fiind, foarte probabil, unul dintre produsele sedimentate de-a lungul secolelor ale imaginarului colecitv”, mai spune istoricul clujean Tudor Sălăgean.
