Pentru salvarea avutului public pompierii au un rol de primă importanţă. Clujul are un serviciu de pompieri organizat şi înzestrat modern. Primăriei îi revine meritul material, însă organizarea se datoreşte comandantului, domnul Eugen Roşescu, care conduce pompierii din Cluj de trei ani.
„D. Roşescu a făcut studii de specialitate în străinătate, a reprezentat România la congresul internaţional al pompierilor ţinut la Praga în 1928, unde a fost ales membru de onoare al Uniunii pompierilor cehoslovaci, primind şi medalie pentru merit. Jugoslavia i-a acordat aceleaşi semne de merit. Competinţa domniei sale este recunoscută. În organizarea şi modernizarea serviciului de pompieri din localitate s-a arătat cât se poate de activ.
Înzestrări şi amenajări
Înapoiat în anul 1928 din străinătate, domnul comandant Roşescu, cu ajutorul material de la primăria oraşului s-a apucat de lucru.
A transformat un garaj în cazarmă accesibilă pentru pompieri, care până atunci locuiseră în încăperi insalubre.
Noi garaje au fost construite, la stradă, unde vreme de trei luni au muncit şi pompierii. S-au cumpărat în locul celor vechi şi inutilisabile, aparate noi: o auto-scară turnantă, o auto-cisternă, şi o auto-pompă (Liliput), toate tip Magirus. Magazia a fost înzestrata cu furtunuri, recvisite felurite: măşti, lămpi electrice portative etc.
Rămâne ca să se mai cumpere un auto-car de unelte, în locul celui cu tracţiune animală.
Organizarea personalului
La venirea domniei sale, domnul Roşescu a găsit 30 de pompieri. Astăzi numărul lor este majorat la 43, deşi conform legii ar trebui un pompier la o mie de locuitori.
Însă, din motive bugetare numărul e restrâns, dar se va ridica la 50, cât e suficient. Toţi sunt pompieri profesionişti şi li se dă o pregătire superioară. 2/3 din ei sunt în permanenţă de serviciu la cazarmă, gata oricând de a sări la stingerea incendiilor.
Ziua este întrebuinţată cu instrucţia şi teoria necesară.
Remarcăm atmosfera de camaraderie desăvârşită între pompieri precum şi modul afabil în care sunt trataţi de comandantul lor, care le dezvoltă sentimentul iubirii aproapelui, cel mai trebuincios pentru rolul ce-l au de îndeplinit.
Serviciul de alarmă, pază şi ajutor
În fiecare încăpere este sunerie, aşa că în caz de alarmă toţi sunt înştiinţaţi de la camera telefonistului.
În turnul de pază stă de veghe încontinuu un pompier în decursul nopţii, iar ziua este telefonistul care primeşte chemările de ajutor.
Comandantul este mereu la postul său nu numai la birou ci şi printre pompieri.
În caz de incendiu, cu comandantul în frunte, pleacă 11 pompieri cu auto-pompa, 2 cu auto-cisterna şi alţi 2 cu carul de unelte.
La periferii, pe lângă acestea, merg şi cu pompa de mână şi cu auto-pompa <
Muzică şi flori
Domnul comandant a înfiinţat o muzică. Este unica muzică în Europa a pompierilor profesionişti, căci celelalte sunt ale pompierilor voluntari.
O seră deosebit de bine aranjată, care cuprinde felurite flori, este o podoabă a corpului de pompieri din Cluj. În timpul liber, ca să evite plictiseala fac muzică şi îngrijesc florile.
Şi pentru acestea se poate felicita domnul Roşescu, căci şi apropierea dintre subalternii săi este intimă şi caracterizată printr-o îndrumare sufletească nobilă.
O măsură ce se impune
În interesul avutului public este ca primăria să reintroducă pe comandantul pompierilor în comisia edilitară, pentru ca la noile construcţii de edificii, magazii, depozite, să se ţină cont de directivele sale în materie de preventivitate împotriva incendiilor. Este un drept al comandantului de pompieri, din care a fost scos acum 2 ani, nu se ştie din ce motive. În chestiunile de preventivă incendiară îşi dă avizul…prim-medicul oraşului.
Atâta doar. Încolo, serviciul şi organizarea pompierilor din Cluj poate servi de model”. [„Patria”, anul al XII-lea, nr.13, Cluj, 19 ianuarie 1930].
