În Antichitate, Dobrogea era un teritoriu controlat de sciţi, apoi de geţi. Pe litoralul Mării Negre au fost create mai multe colonii greceşti prospere, iar ulterior teritoriul Dobrogei de azi a fost inclus în Imperiul Roman, la început ca parte a provinciei Moesia, iar apoi sub forma provinciei Scythia Minor. Dobrogea a cunoscut năvălirile migratorilor, apoi stăpânirea bizantină urmată de cea bulgară, până când, în secolul al XIV-lea, a fost organizată sub forma unui despotat autonom. Dobrogea a fost alipită Principatului Valahiei în timpul lui Mircea cel Bătrân, apoi a devenit parte a Imperiului Otoman, vreme de mai multe secole.
În secolul al XIX-lea, musulmanii, adică turcii şi tătarii, dar şi cerchezii şi arabii, formau majoritatea în Dobrogea, mai ales după ce, în 1812, când Rusia a cotropit prima oară Basarabia, tătarii nogai şi turcii din Bugeac au fost alungaţi şi s-au stabilit pe teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. După Războiul de Independenţă din 1877 – 1878, Marile Puteri au oferit Dobrogea României, drept compensaţie pentru faptul că Rusia ocupase din nou judeţele româneşti din Basarabia de Sud. Principele, apoi Regele Carol I al României a acordat o atenţie deosebită dezvoltării acestui teritoriu. La Cernavodă, inginerul Anghel Saligny a construit Podul Carol I, care era cel mai lung pod de cale ferată din Europa acelor timpuri. Constanţa a devenit principalul port românesc, iar Carol I a purtat nu doar grija creştinilor din Dobrogea, ci şi a musulmanilor. De aceea, şi azi, principala moschee din Dobrogea poartă numele Regelui care a unit acest teritoriu cu România.
În anul 1913, Dobrogei i s-a adăugat Cadrilaterul, obţinut de România la finalul războaielor balcanice. În timpul Primului Război Mondial, Bulgaria a ocupat Cadrilaterul şi Dobrogea, care au fost înapoiate României în anul 1918. În perioada interbelică, în Cadrilater şi-au găsit refugiul zeci de mii de români balcanici, care, în 1940, când România a pierdut această regiune, au fost nevoiţi să se mute din nou, de data aceasta în Dobrogea.
În perioada comunistă, această provincie a avut parte de cel mai important proiect de infrastructură, Canalul Dunăre – Marea Neargă, al cărui traseu a fost presărat cu lagăre de exterminare pentru elita românească.
Citiţi mai multe pe RFI.ro.
