Cinci întrebări după mitingul PSD de la Bucureşti

Mitingul organizat de PSD sâmbătă, la Bucureşti, ar putea reprezenta un moment de cotitură în bătălia politică, în perspectiva celor două rânduri de alegeri de anul viitor, când cetăţenii României vor fi chemaţi la urne pentru a-i vota pe eurodeputaţi şi pe viitorul preşedinte al României, dar şi pentru alegerile locale şi parlamentare din 2020. Mitingul a arătat că există în continuare cele două Românii: una pro-europeană şi pro-occidentală şi alta autarhică, săracă, ce se teme de schimbare. De aceea, mitingul de la Bucureşti ridică cel puţin cinci întrebări, la care încerc să răspund la rece.

1. A fost mitingul în mod legitim organizat în Piaţa Victoriei?

Pentru mulţi dintre adepţii mişcării #Rezist, acest miting a fost ilegitim din două motive. Primul este acela că mulţi dintre oameni au fost aduşi cu japca la Bucureşti, iar în al doilea rând pentru că Piaţa Victoriei ar fi fost maculată de adepţii PSD, în condiţiile în care piaţa din faţa Guvernului a devenit locul simbolic al protestelor anti-PSD. Însă eu o altă părere. Nu sunt deloc simpatizant al PSD, e corect să o spun faţă de toţi cititorii. Însă mă consider democrat. De aceea, cred că este legitim ca partidele să organizeze mitinguri, să îşi aducă simpatizanţii la aceste mitinguri şi cred că este legitim să organizeze aceste mitinguri acolo unde doresc, cu condiţia respectării regulilor normale într-un stat de drept. PSD, ca partid legal înregistrat, are dreptul să organizeze astfel de adunări publice. Chiar şi în Piaţa Victoriei. Dacă tot vorbim de un loc-simbol pentru democraţia românească, sunt de părere că există cel puţin alte două locuri din Bucureşti care merită acest statut înaintea Pieţe Victoria. Primul este piaţa din faţa Palatului Regal, acolo unde tinerii din Bucureşti au ieşit în stradă în 8 noiembrie 1945, pentru a protesta împotriva comunismului. Tinerii acre strigau ”Regele şi Patria” au spălat cu sângele lor nevinovat onoarea unei ţări comunizate prea repede. Nu este întâmplător că unii dintre cei care au organizat mitingul din 8 noiembrie 1945 s-au numărat printre liderii celor care au apărat, în 1990, de bâtele minerilor, fragile democraţia românească renăscută, în cel de-al doilea loc simbolic pentru democraţia românească, Piaţa Universităţii. Un amănunt important: dacă mai sus am scris că este legitim ca un partid să îşi mobilizeze simpatizanţii, este ilegitim şi ilegal ca oamenii să fie aduşi cu japca. Cred că autorităţile trebuie să cerceteze abuzurile raportate în legătură cu această mobilizare.

 

2. Este util acest miting pentru PSD?

Da, acest miting a fost foarte util pentru PSD. În primul rând, a fost un important exerciţiu de mobilizare. Organizaţiile locale şi judeţene ale PSD şi-au testat capacitatea de organizare. Această capacitate de organizare este foarte importantă şi asigură scorul electoral constant mare al PSD. În condiţiile în care electoratul pro-PSD şi cel de dreapta sunt sensibil egale, victoria Stângii la alegerile din 2016 a fost asigurată de mobilizarea mult mai bună a PSD. Acum, PSD joacă cea mai bună carte pe care o are: să îşi mâne din nou în luptă masele de simpatizanţi. Este o lecţie pentru partidele de dreapta, în special pentru PNL: electoratul de dreapta se mobilizează mai curând împotriva PSD, nu pentru a susţine Dreapta politică. În acest moment, Dreapta este lipsită de un program economic coerent şi clar, nu are liderii charismatici capabili să galvanizeze electoratul, este dezbinată şi ruptă: sunt judeţe în care liberalii fac mici blaturi cu PSD, iar radicalismul marxist al unor exponenţi ai USR îi îndepărtează pe cei care ar vota cu acest partid în lipsă de altceva mai bun. Partidul lui Dacian Cioloş încă nu există, iar fostului premier îi lipseşte vâna politică. Dacian Cioloş este un om de caracter şi de bun simţ, este un bun administrator, dar, cel puţin până acum, nu a demonstrat că este liderul capabil să unească şi să mobilizeze. Pe partea dreaptă, Ludovic Orban pare lăsat în off-side de unii dintre colegii săi de partid. De aceea, mitingul de ieri al PSD este util şi pentru Opoziţie. Partidele din Opoziţie au văzut cam cât poate PSD. Îşi doresc cu adevărat victoria în alegerile din 2019 şi 2020? Pot să mobilizeze un număr mai mare de alegători decât PSD? Vor fi capabile să propună o alternativă la PSD sau vor miza, din nou, exclusiv, pe votul îndreptat împotriva Stângii?

 

3. A fost acest miting util pentru Liviu Dragnea?

Nu. Categoric nu. Liviu Dragnea a organizat acest miting de sâmbătă în aşteptarea hotărârii instanţei de vineri. Dacă ar fi fost achitat vineri, mitingul s-ar fi transformat într-un uriaş marş triumfal. Ar fi venit şi mai mulţi membri ai PSD pentru a savura împreuna victoria împotriva a ceea ce ei numesc ”statul paralel”. Dacă ar fi fost condamnat, Liviu Dragmea ar fi avut ocazia să pozeze într-un fel de martir, un soi de haiduc Iancu Jianu prins de zapcii cei răi. Aşa, pentru el, mitingul a fost o mare fâsâială. Faptul că Piaţa Victoriei s-a golit chiar în timp ce îşi ţinea discursul arată că oamenii au mers la Bucureşti pentru PSD, nu pentru Liviu Dragnea.

 

4. Este acest miting o formă de presiune asupra Justiţiei?

Da.

 

5. Ce spune acest lucru despre democraţia românească?

Atunci când pe scenă urcă un condamnat penal care conduce cel mai mare partid din România, care se află la guvernare din 2016 şi care vorbeşte despre ”statul paralel”, acest miting arată fragilitatea democraţiei româneşti. Această fragilitate este dată de caracterul bastard al Constituţiei noastre republicane. Legea fundamentală a statului a fost născută ilegitim de politruci precum Antonie Iorgovan şi a permis nu doar perpetuarea Republicii aduse de tancurile sovietice, în condiţiile în care niciodată, dar niciodată! românii nu au fost întrebaţi ce ar alege între republică şi monarhie. Constituţia a permis crearea unei Curţi Constituţionale ilegitime, formată din politicienii reşapaţi, în loc ca litigiile care ţin de dreptul constituţional să fi fost judecate de magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Constituţia a permis mineriadele lui Ion Iliescu, haosul iresponsabil de pe vremea lui Emil Constantinescu, comportamentul abuziv al lui Traian Băsescu şi al favoritei sale, Elena Udrea, precum şi starea vegetativă a lui Klaus Iohannis. Vă rog să nu îmi spuneţi că această Constituţie este bună.

 

De aceea, cred că miza corectă a alegerilor din 2020 ar trebui să fie refondarea contractului social pe care ne construim viitorul. Cred că actuala Constituţie trebuie abrogată, iar la urne să votăm un Parlament care să aibă şi rolul de Adunarea Constituantă originară. Cred că această Adunare Constituantă va trebui să răspundă la câteva întrebări simple, dar fundamentale: va fi România monarhie sau republică? Stat centralizat, regional sau federaţie? Care este relaţia cu Republica Moldova? Vrem şi Curte Constituţională sau doar un sistem judecătoresc întărit şi profesionalizat? Care sunt garanţiile constituţionale ale libertăţii şi democraţiei? Ce fel de răspunsuri aţi da dumneavoastră la aceste întrebări?

Related posts

Leave a Comment