La Cluj, aproximativ 2.000 de cetățeni moldoveni au fost așteptați la urne pentru alegerile parlamentare. Secția de votare amenajată în incinta Casei de Cultură a Studenților din Cluj nu a fost aglomerată, în ciuda numărului mare de studenți care învață la Cluj.La alegerile parlamentare din Republica Moldova șansele ca morții să voteze sau cetățenii vii să își exprime votul de mai multe ori sunt aproape nule. Aceasta datorită sistemului de verificare a codului numeric personal, într-o bază de date electronică. Cei care vin la vot primesc buletinele pe care să puna ștampila doar după verificarea în această bază de date, dacă au mai votat sau nu în altă parte. Nici aglomerarea secțiilor de vot nu este posibilă, pentru că, potrivit Codului electoral moldovean, nicio secție nu primește mai multe buletine de vot decât ar putea, fizic, procesa, în timpul alocat votării. De exemplu, la Cluj, unde cetățenii moldoveni sunt în jur de 2000, secția de votare a primit 3000 de buletine, pentru cele 6 cabine de vot organizate.
Alegătorii moldoveni aflați la Cluj au venit constant să-și exprime votul pe tot parcursul zilei. În jurul orei 12 s-a înregistrat un val mai mare de alegători care au venit la urne, însă nici atunci nu s-au format cozi, iar așteptarea nu a durat mai mult de 10 minute. Membrii comisiei electorale de la Cluj spun că totul stă în organizare.
Interesul pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova a fost foarte mare printre cetățenii moldoveni stabiliți la Cluj. Grupul de Inițiativă Basarabeană, care îi reprezintă pe cei aproximativ 1.000 de studenți, masteranzi și doctoranzi din Cluj-Napoca a desfășurat o campanie intensă pe rețelele de socializare pentru a-i îndemna pe tineri să meargă la vot. Campania a avut succes, mai ales că cei mai mulți votanți de la Cluj sunt studenți.
Interesul pentru vot a fost mare și printre cei de vârstă mijlocie, care au venit la vot împreună cu familiile. Ei au considerat că aceste alegeri sunt cruciale pentru Republica Moldova, spune istoricul basarabean Eduard Boboc.
«Acest scrutin are o importanță crucială pentru confirmarea parcursului european al Republicii Moldova. Scrutinul are o miză importantă și în contextul conflictului armat din Ucraina, fiind cel mai decisiv din istoria Moldovei, de după independență », a declarat istoricul Eduard Boboc.
Cu 11 secții de votare organizate, România s-a aflat pe locul 2 în ceea ce privește diaspora moldovenească, după Italia, unde au fost deschide 25 de secții. Pentru comparație, în SUA au fost 6 secții, iar în Franța, Portugalia și în Federația Rusă au fost organizate câte 5 secții de vot.
