Hamza Karimov: În primul rând, investițiile noastre în România sunt datorate unei relații politice la nivel înalt între România și Azerbaidjan. Avem legături începând din anul 1473 – a fost un pact între Ștefan cel Mare și Uzun Hasan. Deci, e o istorie lungă. Și după ce noi, în 1991, când ne-am proclamat independența, România a fost a doua țară, după Turcia, care a recunoscut independența Azerbaidjanului. De atunci, începând cu președinția lui Haidar Aliev, primul președinte al Azerbaidjanului, a început cooperarea. Au fost vizite reciproce, înțelegeri semnate între România și Azerbaidjan, adică relațiile noastre au o relație destul de puternică în spate. Datorită acestei relații, Socar, o companie 100 la sută de stat din Azerbaidjan, a hotărât să aibă investiții în țara prietenă, în țara apropiată România. Așa că noi am venit venit cu investiții aici. Acesta nu este decât începutul. Socar este una dintre cele mai mari companii petroliere din lume. Proiectul care se derulează în România este foarte mic pentru nivelul Socar. Dar este un pas înainte, este un proiect-pilot pentru Socar. Noi am vrut să vedem reacția României față de investițiile azere. Noi am văzut că reacția este pozitivă, suntem apreciați de către statul român, de către Guvernul român, de către poporul român, care are o relație foarte apropiată față de poporul azer, iar statul azer a decis să continue investițiile în România. După cum știți, la început a fost preluarea unei companii din Moldova, care a fost preluată de Socar, iar între timp a fost luată decizia dezvoltării rețelei. După cum știți, avem stații de combustibil și la Oradea, la Arad am început construcția, la Timișoara avem, în București, iar Clujul, pentru mine, este un oraș foarte important. Avem o relație sufletească sensibilă cu Clujul. În Azerbaidjan, orașul Gandja a fost ales Capitala Europeană a Tineretului în 2016, în contextul în care Clujul are acest titlu în 2015. De fapt, Clujul ne-a sprijinit, ne-a ajutat foarte mult. Azerbaidjanul este o țară care acum se dezvoltă, iar provocările de acest gen sunt foarte importante pentru noi. De exemplu, noi am câștigat Eurovisionul. Pentru noi a fost o provocare extraordinară: am investit foarte mult, iar toți musafirii noștri europeni, când au venit la Eurovision, când au văzut orașul nostru Baku au fost foarte impresionați. Nu se aștepta nimeni să găsească un oraș așa de frumos! Și Gandja, de asemenea, este un oraș foarte important pentru noi. Este în dezvoltare, este foarte frumos și, deja, aleasă drept capitală europeană pentru 2016, este un ritm de dezvoltare foarte intens, pentru că vrem să arate ca un oraș european de tineret. Eu zic că avem o datorie morală față de Cluj, care ne-a sprijinit și de aceea vrem să aducem investițiile noastre aici, să investim direct. Noi, Socar, avem deja prima investiție și vom continua acest investiții. Noi încercăm să aducem și alte investiții în afară de Socar, precum și să impulsionăm relațiile culturale, educaționale, sociale. Suntem foarte interesați să le dezvoltăm. Sunt foarte multe aspecte care ne leagă de Cluj.
Reporter: Avem criza din Ucraina, care ridică un semn de întrebare în legătură cu aprovizionarea cu resurse energetice. În acest context, aș vrea să vă întreb dacă Azerbaidjanul poate să dezvolte mai mult această linie de business, pentru că una dintre prioritățile Uniunii Europene este diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, iar Azerbaidjanul este unul dintre partenerii cei mai de încredere ai Uniunii și ai României, în special…
Hamza Karimov: În primul rând, vă mulțumesc pentru faptul că apreciați poziția Azerbaidjanului, drept partener strategic și pe termen lung al Uniunii Europene. Aveți dreptate, în actuala situație este foarte importantă securitatea energetică a Uniunii Europene, mai ales a țărilor din estul și sud-estul Europei. Aici vorbim și de România, și de Bulgaria, dar și de alte state. Ce se întâmplă în regiune cu siguranță va afecta țările din zonă, mai ales pe cele care sunt dependente mai mult sau mai puțin de importuri de resurse energetice. România este mai cu noroc, pentru că România are surse proprii și de petrol și de gaze și importă doar o cantitate mică. Azerbaidjanul, după cum știți, joacă un rol foarte important în transportul acestor resurse dintre Marea Caspică spre Uniunea Europeană. Politica președintelui, a conducerii Azerbaidjanului este o politică foarte echilibrată, iar regiunea în care activăm nu este una cu care este ușor să lucrezi… dar conducerea țării a pornit foarte bine relația cu Uniunea Europeană. Noi avem conducte pentru petrol și gaze naturale nou construite și foarte moderne care leagă direct bazinul caspic cu Marea Mediterană și cu piața europeană. Și în viitor, infrastructura noastră va permite să dezvoltăm și relații de conectare între România, Bulgaria și Turcia. Dezvoltând aceste conexiuni, putem ajunge cu gazele naturale azere în România. Există această șansă, cu siguranță! Dar aici mai trebuie lucrat, pentru că infrastructura noastră este una globală. Noi avem Baku – Tbilisi – Erzurum, iar acum Socar dezvoltă conducta Tanap, care este o conductă de gaze naturale foarte importantă, care începe de la granița Turciei cu Georgia până la granița Turciei cu Bulgaria. Continuarea acestei conducte presupune, în faza a doua, o investiție de 40 de miliarde de dolari, până la Marea Caspică, iar investitorii au ales TAP – TransAdriatic Pipeline – înseamnă Turcia, Grecia, Albania și mai departe. Dar, dacă Bulgaria și România doresc să profite de aceste resurse, trebuie să conlucreze foarte aproape și să dezvolte conexiunile acestea între țări. Dezvoltând aceste conexiuni, resursele din Marea Caspică pot ajunge și în România și în Bulgaria.
Reporter: Ce ar trebui să facă autoritățile românești pentru a întări și mai mult relațiile de prietenie dintre România și Azerbaidjan?
Hamza Karimov: Eu zic că toate guvernările de până acum din România au privit pozitiv relațiile cu Azerbaidjanul. Eu fiind în România de 14 ani am văzut multe guvernări, însă, din fericire, întotdeauna statul român a privit pozitiv relațiile cu Azerbaidjanul, iar eu, ca azer, apreciez acest lucru. La nivel de stat, românii și azerii depun toate eforturile în acest sens. Acum, din punct de vedere economic, noi trebuie să lucrăm, să stăm la masă și să discutăm foarte concret care sunt pașii următori. Noi avem acum un proiect important, AGRI, care este un proiect ce va aduce gaze naturale din Marea Caspică în România. Este un proiect foarte mare, deja s-a stabilit firma care face studiul de fezabilitate, trebuie finalizat – au fost niște întârzieri, însă sperăm să fie gata în curând – am făcut pașii necesari și o să vedem dacă va fi fezabil acest proiect. Împreună, toți partenerii, Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria o să căutăm sursa de finanțare pentru acest proiect. Noi lucrăm, în paralel cu politicienii noștri! Acum, sunt sunt proiecte foarte mari, lucrări foarte mari, riscuri financiare, de asemenea, foarte mari, iar din cauza aceasta trebuie analizate foarte bine. Nu este vorba de proiecte care să fie realizate într-o noapte, ci este nevoie de timp!
