Iniţiativa „Parteneriatul Estic” trebuie să fie un instrument al stabilizării statelor din estul Europei, participante în cadrul acestuia program. Dar această iniţiativă nu poate fi un alt nivel şi o posibilă cale de aderare la UE, a declarat ministrul afacerilor externe David Miliband, scrie Gazeta Wyborcza.Potrivit şefului diplomaţiei britanice, se cere o integrare cu pieţele europene, necesitatea înfăptuirii unor reforme economice, dar şi o cooperare asiduu în sfera energetică.
Uniunea Europeana a lansat la 7 mai 2009, la Praga, „Parteneriatul Estic”, un cadru de cooperare cu şse ţări ex-sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Programul a fost prezentat de ministrul afacerilor externe al Poloniei cu concursul Suediei la Consiliul relaţiilor externe din 26 mai 2008. Summit-ul de la Praga trebuia să marcheze începutul unei cooperări profunde cu cele sase state.
„Parteneriatul Estic” a fost văzut de Moscova ca o nouă formulă de avansare a frontierei euroatlantice, astfel că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrovspera ca proiectul Uniunii Europene sa nu le constranga pe tarile membre sa aleaga intre Rusia si UE.
Ce oferă UE prin Parteneritaul Estic? Relaţiile UE cu cele şase foste republici sovietice ar urma să se desfăşoare sub forma unor acorduri de asociere, ceea ce ar însemna o fază superioară a relaţiilor dintre cele două părţi.
– includerea progresiva a acestor ţări în economia UE, prin zone de liber schimb, care vor include toate schimburi comerciale, inclusiv cele de energie, dar şi o intergrare economică regională, prin crearea unei comunitati economice de vecinatate, prin acorduri bilaterale
– UE ofera partenerilor „pacte de mobilitate şi securitate”, care presupun lupta împotriva migraţiei, modernizarea sistemelor de azil, structuri integrate de gestionare a frontierelor pentru a se ajunge la obiectivul final şi probabil cel mai important Eliminarea Vizelor de Călătorie
– în privinţa vizelor, se urmăresc nişte paşi succesivi, începând cu facilitarea eliberării vizelor, urmată de eliminarea taxei de viză şi înfiinţarea unui număr mai mare de consulate şi centre de eliberare a vizelor în regiune, ca, odată cu aplicarea eficientă a acordurilor de facilitare a eliberării vizelor şi de readmisie, să se ajungă la negocierile privind eliminarea vizelor
– o mai bună mobilitate a forţei de muncă, prin deschideri punctuale ale pieţei muncii din UE
– securitate energetică sporită pentru UE şi parteneri, printr-o serie de instrumente atât multilaterale, cât şi bilaterale cu ţările din Parteneriatul Estic
– programe care sprijină dezvoltarea economică şi socială a ţărilor partenere
După ultimele alegeri parlamentare din Republica Moldova, noua putere politică de la Chisinau a susţinut că s-a ivit un moment politic prielnic pentru a atrage rapid Republica Moldova foarte aproape de Uniunea Europeană, doar că perspectiva oferită de Bruxelles pentru acest stat este una rezervată.
De asemenea, joi, 21 octombrie, la Stockholm, Uniunea Europeană şi şase state post-sovietice au format un grup de lucru comun pentru elaborarea concepţiei Adunării Parlamentare “Uniunea Europeană – Parteneriatul Estic“ (EURONEAST). Grupul a fost format în cadrul unei întrevederi comune, unde s-a discutat cooperarea parlamentară în cadrul programului european “Parteneriatul Estic“. Întrunirea de la Stockholm a fost primul forum oficial, unde s-a discutat despre mecanismele de creare a structurilor interparlamentare “Parteneriatul Estic“. În cadrul aceleaşi întruniri, au fost organizate întrevederile preşedinţilor comitetelor pe relaţii externe din cadrul parlamentelor ţărilor implicate în “Parteneriatul Estic“. Grupul a fost format din 12 parlamentari, dintre care şase reprezintă Republica Moldova, Belarus, Ucraina, Armenia, Georgia şi Azerbaidjan şi sase europarlamentari. Grupul de lucru urmează să elaboreze concepţia EURONEAST într-un termen de şase luni, timp în care principiile şi mecanismele viitoarei cooperări parlamentare în cadrul “Parteneriatului Estic“ urmează să fie coordonate.
