Un colectiv de tineri arheologi, sub coordonarea dr. Felix Marcu de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei au încheiat de curând un proiect finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, “Patrimoniul arheologic al viitoarei zone metropolitane Cluj-Napoca”. In acest proiect amplu au mai fost alaturi de domnu,l Felix Marcu si arheologii George Cupcea ,Ionită Petis, de la MNIT, un al partener de bază fiind si Direcția Judeteană pentru Cultură si Patrimoniu National Cluj reprezentat in acest proiect de Virginia Rădeanu.
Proiectul a vizat identificarea siturilor arheologice din viitoarea zona metropolitana a orasului Cluj-Napoca, mai precis cele 17 comune învecinate municipiului: Aiton, Apahida, Baciu, Bonţida, Borşa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gîrbău, Gilău, Jucu, Petreştii de Jos, Tureni şi Vultureni iar valoarea proiectului a fost de 29400 de lei.
Felix Marcu consideră că un astfel de proiect era absolut necesar deoarece “Repertoriul arheologic al judeţului Cluj, publicat în 1992, este depăşit demult, mai exact, încă de la publicare”, iar de necunoaşterea zonelor protejate, prin legiile specifice de a apara patrimoniul cultural national profită în special investitorii, nesolicitînd descărcări de sarcină arheologică acolo unde este nevoie.
“Baza de documentare pentru promovarea a acestora în zona metropolitană este, în prezent, aproape inexistentă. Deşi siturile arheologice sînt impresionant de multe, majoritatea necercetate, nu se cunoaşte poziţia lor în teren. Pericolul ca aceste situri să fie distruse este real. Unele sînt deteriorate sistematic ca urmare a lucrărilor agricole, altele au fost deja distruse pentru totdeauna. Riscul este întreţinut în special datorită lipsei coordonatelor topografice a siturilor arheologice” – precizează Felix Marcu. Potrivit acestuia, nu există, în prezent, nici un studiu istoric care să cuprindă şi un repertoriu topografic al punctelor de interes arheologic. “Singura publicaţie pe această temă o reprezintă Repertoriul arheologic al judeţului Cluj, publicat în 1992 pe baza unor fişe de teren realizate începînd cu anii 50. De aceea, majoritatea acestora sînt eronat înregistrate topografic, unele aflîndu-se la kilometri distanţă de cele reale”, susţine arheologul Felix Marcu.
Între rezultatele proiectului se numără câteva materiale de popularizare, precum si o bază de date accesibilă on-line, pe site-ul Muzeului National de Istorie al Transilvaniei, care va fi disponibila în viitor si la Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National Cluj continând toate detaliile cunoscute despre cele mai bine de 300 de puncte de interes arheologic.
