Tradiţional, locul secund îi revine Rusiei cu un indicator de 10,4 mlrd. dolari. În urma SUA şi Rusia se află Franţa cu un volum de 7,4 mlrd. de dolari. În lista ţărilor de mari livratori de armament se află Germania, Italia, China şi Marea Britanie.
Organizaţia a făcut totalurile pe acest an care s-au dovedit mai slabe. Astfel, conform investigaţiei costul tuturor tranzacţiilor militare şi serviciilor, legate de apărare, a constituit în anul 2009 suma de 57,5 mlrd. de dolari, ceea ce e de 8,5% mai puţin decât indicatorul din anul precedent.
Este semnificativ faptul că un an mai în urmă, în 2008, SUA a reuşit să comercializeze pe piaţa internaţională un volum mai mare de armament. Începtutul crizei a împons anumite state spre o rapidă reînarmare, ceea ce, într-un final, vânzările producţiei americane au sporit în anul 2008 de la 25,7 la 38,1 mlrd.de dolari. În anul 2009 mai multe state au renunţat la o achiziţionare agresivă, aflându-se într-o imposibilitate financiară.
Prin urmare tendinţa de achizişioanre de armament a impus statele din Asia şi Orientul Mijlociu să-şi diminueze capacitatea de importatori strategici, acestea fiind de decenii pieţe atractive. În legătură cu aceasta, importatori mari de armament în anul 2009, dintre ţările în curs de dezvoltare, s-au dovedit a fi Brazilia, care a încheiat un contract de 7,2 mlrd.de dolari. Pe locul doi s-a poziţionat Venesuela (6,4 mlrd. de dolari). În Arabia Saudită au achiziţionat armament doar de 4,3 mlrd. dolari. Arsenalurile sale le-au îmbogăţit activ Taivaniul, Emiratele Unite, Irak, Egiptul, Vietnamul, India şi Kuweit.
