Drogul, sau „moartea albă”, cum i se mai spune doboară an de an tot mai mulți tineri și contribuie la distrugerea familiilor și de ce nu, a societății. Mulți nu observă pericolul ce îi pândește, doar când ei înșiși devin umbre a ceea ce au fost odată. Iar umbrele, acele forme plate ce ne imită conturul și ni-l colorează cu întuneric, nu au suflet. Nu simt, nu mai au trăiri, respiră și se târăsc în nepăsarea care le înconjoară. Alunecă spre o altă zi, la fel de tristă ca precedenta. Oare mai trăiesc sau doar se lasă purtate de val? Despre toate aceste lucruri, a vorbit astăzi, 23 septembrie 2010, Sina Kollnreitner, o tânără din Austria, consumatoare de droguri. Aceasta și-a deschis sufletul în fața elevilor de la Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu”, care au făcut să devină neîncăpător amfiteatrul pregătit pentru această întâlnire.Acțiunea a fost organizată de Comisia Antidrog a colegiului, împreună cu Asociația Voluntară „Castel Banffy” și a avut ca scop conștientizarea tinerei generații asupra efectelor negative pe care le au produsele stupefiante asupra minții și corpului uman, aducându-le acestora cea mai bună dovadă: mărturia unei persoane care a trăit pe propria piele „coșmarul alb”.
Sina este originară din Laussa, un mic sat din Austria, unde locuiește cu părinții. Tatăl său a fost primul din familie care s-a confruntat cu problema drogurilor, fapt ce a demarat o serie de neînțelegeri. La vârsta de 14 ani a făcut „cunoștiință” cu primul drog, alcoolul. Un an mai târziu, în viața Sinei au pătruns alte droguri legale, țigările. Lucrurile însă nu s-au oprit aici. Din curiozitate, dar și pentru a se răzbuna pe tatăl său care a făcut-o să sufere atât, Sina a început să fumeze canabis. Acest lucru se întâmpla la vârsta de 16 ani, fiind drogul de „început”. „La 17 ani am consumat pentru prima dată amestecul din heroină și Somnubene (somnifer). Urmările au fost: stare de rău și vomă, dar eu vroiam să consum acestea tot mai mult și mai des, ceea ce m-a determinat să trec la droguri tari, la consumul cărora am rămas”, se destăinuie tânăra. Timp de un an și jumătate, Sina consuma în fiecare zi un gram de heroină, lucru ce a făcut-o să piardă în greutate. Pe zi ce trece devenea o umbră, în sensul propriu. Prietenii, colegii și nici chiar rudele nu o mai recunoșteau, iar când se întâlneau, o evitau. Nimeni nu a mai vrut să aibă de-a face cu ea. Dar nu o interesa. „Când folosești drogul, nu mai simți nimic. Totul ți-e indiferent. Te doare-n cot de familia ta. Chiar și dacă o persoană dragă moare, nu-ți pasă. Nimic nu te mai impresionează”, mărturisește aceasta.
Cu toate acestea, la un moment dat, Sina și-a auzit conștiința ce-i spunea cu disperare că nu e bine ce face. Astfel, a făcut prima „cură de dezintoxicare la rece”, adică a trecut printr-o perioadă de abstinență. După o săptămână, starea sa fizică s-a înrăutățit – corpul cerea prafurile cu care era învățat, iar pentru că prorietara lui refuza să i le dea, s-a revoltat. A făcut o cură staționară la clinica specială Maurer din Viena, dar după o săptămână încerca deja droguri noi: LDS trips, Crystal Meth. Timp de două luni s-a ținut departe de tenatații, după care a alunecat din nou în vraja periculoasă a drogului, cu ajutorul unor somnifere. Certurile de acasă au determinat-o să fugă cu un prieten. S-a drogat din nou, folosind substanțe tot mai puternice. Urmarea? A început să semene tot mai mult cu o umbră, deoarece uitase de mâncare, drogul substituind tot. Cu ultimele puteri și-a sunat mama și a cerut ajutor.
Sina nu a renunțat nici în prezent la droguri. Dar de o lună, nu a consumat nimic, doar țigări, cu care își amăgește mintea și trupul pentru a nu cere mai mult. Aceasta nu este foarte încrezătoare în viitor: „Nu cred că voi reuși să mă las definitiv de droguri!”, a declarat austriaca.
Momentan, ea este pe mâini bune, Gerhard Spitzer de la Asociația Voluntară „Castel Banffy”, precum și alte persoane din organizația amintită îngrijindu-se de starea ei. Sina este de o lună în România, unde a venit pentru a se desprinde de anturajul de prieteni „falși”, cum îi numește ea și pentru a nu mai avea contact cu lumea de acolo, alături de care, a luat-o pe căi greșite. În România declară că se simte bine, deoarece este înconjurată de oameni amabili și se face utilă. Aici ea se pregătește de „marea înfruntare” pe care o va avea, când, la un moment dat, se va întoarce acasă. Atunci speră că va reuși să-și ia viața în piept și că va demonstra că este puternică, pregătită să facă față ispitelor.
Au mai luat cuvântul la aceasta înâlnire Paula Bozdog, directoarea Colegiului Tehnic „Victor Ungureanu”, care s-a arătat încântată că a putut găzdui această întâlnire deosebit de utilă pentru cei care se pregătesc să pășească cu elan în vârtejul vieții. „Nu știam ce impact va avea asupra elevilor, de aceea am decis să stau tot timpul aici să văd reacțiile lor”, a declarat aceasta. Marcel Man, director adjunct al instituției, i-a îndemnat pe elevi să asculte cu luare aminte povestea fetei, subliniind că: „Și voi mai aveți probleme. Începeți cu drogurile ușoare, care nu se văd, cu sticlele. Sunteți la o vârstă la care le testați, aveți tot felul de tentații, bravați, până ce veți ajunge în cealaltă parte, când nu veți mai putea fără ele. Exact cum se întâmplă și în cazul domnișoarei. Vă vedem și la școală și vom lua măsuri împotriva acelora care consumă. Sunt lucruri pe care nu ar trebui să le practicați la o vârstă atât de fragedă”.
Feedback-ul elevilor a fost unul pe măsură, întrucât aceștia vroiau să afle cât mai multe despre cum este să trăiești înconjurat de prafuri distructive, despre pierderile suferite, precum și despre tipurile de droguri consumate.
Asociația Națională Antidrog Cluj a fost prezentă prin doi reprezentanți. „Stabilim un program individual în funcție de ce problemă identificăm. De regulă problemele persoanelor consumatoare de substanțe pot fi o incapacitate de exteriorizare a emoțiilor. Majoritatea problemelor identificate au fost cele psihiatrice. Se face consiliere medicală, se discută despre efecte, dar mai mult se merge pe consilierea psihologică”, a declarat Rici Roxana, pshiholog. Din partea Poliției de Proximitate a luat cuvântul Șerban Tiberiu, care a lăudat dorința de informare a elevilor. „Toți avem de învățat, voi că sunteți mai tineri, noi, că suntem mai în vârstă, până murim tot învățăm. Problema este că dorința aceasta de cunoaștere poate avea două fețe: una să cunoștem ce este drogul și care este periculoziatea folosirii lui și alta dorința de a-l încerca. Informarea este bună dacă o folosești ca să înveți”a spus comisarul prezent.
În deschidere, au fost prezentate câteva materiale Power Point realizate de psihologul Paul Lungu, precum și de eleva Patricia Bucur, care s-au situat pe locul I la Concursul Național Antidrog organizat anul trecut.
Elevii sunt invitați să își prezinte propriul mesaj despre droguri în cadrul concursului intitulat „Alunecarea lentă spre dependența de droguri”. Aceștia trebuie să predea materialele doamnei profesor de limba română, Diana Spălnăcan până în data de 21.10.2010, urmând ca premiile să ajungă la câștigători pe data de 30.10.2010.
