Imediat dupa anunţul Băncii Naţionale a Chinei, conform căruia yuanul urmează a fi decuplat de moneda americană, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Beijing, Qin Gang, a susţinut o conferinţă de presă. Qin a estompat voit euforia izbucnită în SUA, unde responsabilii consideră că Republica Populară a cedat în disputa monetară cu o săptămână înaintea reuniunii G-20 din Canada.
Responsabilul a reliefat: „Considerăm că nu este oportun să vorbim la reuniunea G-20 despre cursul de schimb al yuanului. Noi ne vom reforma în continuare politica monetară, dar prin măsuri proprii independente şi controlabile. Suntem împotriva politizării acestei teme. Ne opunem tuturor acelora care vor să exercite asupra noastră presiuni în această chestiune.”
Din perspectiva Chinei, vestul, şi mai ales SUA, exercită astfel de presiuni. Politicienii americani îi fac pe chinezi responsabili pentru uriaşul deficit comercial al SUA şi pentru pierderea unui număr însemnat de locuri de muncă. De toate aceste fenomene negative se face vinovată China prin exporturile sale ieftine, devenite posibile graţie menţinerii artificale a yuanului la o valoare scăzută, spun ei.
Aceste afirmaţii nu stau însă în picioare, consideră, alături de economiştii chinezi, şi sinologul american David Zweig din Hong Kong. El a subliniat: ” În anii crizei financiare, China a fost regiunea în care exporturile americane au crescut cel mai mult. Dacă firmele se interesează pentru regiuni cu potenţial de creştere se îndreaptă spre China. Acolo se asamblează mărfurile pentru a fi transportate înapoi pe piaţa americană, la clientul final. Acesta este modelul de funcţionare pentru 60 până la 70 la sută din exporturile Chinei. Din această cauză apreciem că este vorbă şi de o problemă de statistică. China este numită pe nedrept „fabrica lumii”. În fapt, ar trebui să se cheme „hala de montaj a lumii”.
Pieţele financiare sărbătoresc decizia Chinei de a flexibiliza cursul yuanului
Pieţele financiare internaţionale au reacţionat violent, bursele crescând semnificativ luni: pe piaţa futures, DJIA creşte cu aproape 1%, S&P 500 cu peste 1%, bursele asiatice au crescut cu peste 1,5% (Nikkei 225 a adăugat 2,34%!), barilul de petrol a ajuns la $78,7 (preţul carburantului va continua să crească!)
În România, BET-FI creşte cu 4%, iar BET +2,5%, volumele fiind destul de mari (pe moment, nu există companii care scad!). Pe piaţa interbancară, leul căştigă teren atât în faţă euro (0,5%) cât şi în faţa dolarului (1%). Euro s-a apreciat cu 0,5% în faţa dolarului, cursul ajungând la 1,243. Nici monedele din zonă nu o duc rău, zlotul câştigând 0,3%, forinţul maghiar 0,5%, iar coroana cehă 0,2% comparativ cu euro.
