Şcolile vor fi evaluate pe baza a două mari criterii: incluziune şi performanţă. După evaluare ele vor fi clasificate pe cinci niveluri ”Excelent”, ”Foarte bun”, ”Bun”, ”Satisfăcător”, şi ”Nesatisfăcător”. Instituţiile de învăţământ performante vor fi premiate, iar cele ”nesatisfăcătoare” vor putea fi desfiinţate, potrivit proiectului Legii Educaţiei Naţionale. De asemenea, elevii vor fi mult mai des evaluaţi. Până în clasa a XII-a, ei vor fi suspuşi la şase evaluări.”Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului finanţează anual, prin bugetul programelor naţionale, competiţii între şcoli care se bazează pe evaluarea instituţională a fiecărei unităţi de învăţământ după două axe majore: incluziune şi performanţă. Sunt premiate substanţial atât şcolile cu excelenţă în incluziune, cât şi cele cu excelenţă în performanţă, publice sau private. Şcolile care obţin calificativul „Satisfăcător” sau „Nesatisfăcător” se supun monitorizării în vederea corecţiei sau se desfiinţează, fără a afecta în nici un fel interesul elevilor”, se arată în noul proiect de lege privind educaţia naţională.
Şcolile vor desemna, în baza unei metodologii specifice, „Profesorul anului”, ca semn al excelenţei în predare. La nivel judeţean şi naţional va fi desemnat „Profesorul anului” pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ. Excelenţa în predare va fi recompensată financiar, prin programul naţional de stimulare a excelenţei didactice.
De asemenea, finanţarea acordată unităţilor de învăţământ se va face după principiul ”resursa financiară urmează elevul”, în baza căruia alocaţia bugetară aferentă unui elev sau preşcolar se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă. Astfel, în momentul în care un elev părăseşte o unitate de învăţământ în favoarea alteia, prima şcoală pierde şi finanţarea.
Până în clasa a XII-a elevii sunt evaluaţi de şase ori
Portofoliul educaţional sau ”cartea de identitate educaţională” cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învatare formale, non-formale si informale. De la începutul clasei pregătitoare şi până la finalul liceului, elevii vor fi evaluaţi de şase ori.
Astfel, la finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeste un raport de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului. De asemenea, la finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de MECTS, organizează şi realizează evaluarea achiziţiilor fundamentale: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluarilor constituie documente din Portofoliul educaţional al elevului.
La finalul clasei a IV-a, MECTS va realiza, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, dupa modelul testărilor internaţionale pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.
La finalul clasei a VI-a, elevii sunt din nou evaluaţi. Astfel, toate scolile, în baza unei metodologii elaborate de MECTS, îi vor evalua pe elevi prin două probe transcurriculare: limbă şi comunicare (limba româna şi o limbă străină), matematica şi ştiinte. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru orientarea şcolară către un anumit tip de liceu.
La finalul clasei a IX-a, se va realiza o evaluare naţională transcurriculară obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se va face prin următoarele probe: o probă transdisciplinară scrisă de evaluare a competenţelor de comunicare în limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională, o probă transdisciplinară scrisă de evaluare a competenţelor la matematică şi ştiinţe şi o probă practică de evaluare a competenţelor de utilizare a calculatorului.
Celelalte competenţe-cheie vor fi evaluate de catre diriginte, consilierul şcolar şi colectivul de profesori ai clasei, în baza unei metodologii stabilite prin ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se menţionează în proiectul de lege.
La finalul clasei a XII-a/a XIII-a, se va sustine examenul national de bacalaureat care va consta din două probe scrise (una transdisciplinară la limba şi literatura română şi o limbă de circulaţie internaţională şi o probă transdisciplinară în funţie de profil), la care se adaugă proba orală de comunicare în limba română, proba de evaluare a competenţelor lingvistice şi cea de evaluare a competenţelor digitale.
Elevii de liceu nu pot avea mai mult de 30 de ore pe săptămână
Elevii din clasele primare nu pot face mai mult de 20 de ore pe săptămână, cei din ciclul gimnazial, maximum 25 ore, iar cei de la liceu vor avea cel mult 30 de ore pe săptămână, potrivit proiectului Legii Educaţiei Naţionale, aflat în dezbatere publică de joi.
În interiorul fiecărei discipline, programa şcolara va acoperi 75% din orele de predare, lasând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective. În funcţie de modul cum învaţă de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul va decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei va fi folosit pentru învăţarea remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare.
Norma didactică va fi în general de 18 ore pe saptamână, însă, pentru profesorii mentori, se reduce la 14 ore pe saptămână sau creşte la 24 de ore pentru profesorii de instruire practică. Grupele din învăţământul preşcolar vor avea, în medie, 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20. În învăţământul primar (clasa pregătitoare şi clasele I – IV) vor fi clase în medie cu 20 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 25. În învăţământul gimnazial, clasa va avea, în medie, 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30, iar în învăţământul liceal, o clasă va avea, în medie de 25 de elevi, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 30.
