Guvernul va reanaliza sporurile din toate ministerele şi companiile de stat şi va revizui sistemul de salarizare public, aşa încât diferenţa actuală de 1-10 dintre venitul cel mai mare şi cel mai mic să scadă la 1-3,iar drepturi salariale suplimentare să fie acordate doar angajaţilor cu salarii mici.Noul sistem de salarizare este deja în analiza Guvernului, a anunţat premierul Victor Ponta.”Facem un pic de echilibru în aşa fel încât între venitul cel mai mic într-o instituţie şi venitul cel mai mare să nu mai fie cum e acum, diferenţă de la 1 la 10, vreau să fie de la 1 la 3 sau la 4 (…) Găsim o soluţie de salarizare corectă”, a spus Ponta. El a arătat că Guvernul lucrează la o nouă gândire fiscală, care va fi aplicată inclusiv în cazul angajaţilor din Ministerul de Interne, precum generalii şi coloneii cu salarii mari. „În acest moment, şi poliţistul pe care eu îl iau duminică noaptea şi îl trimit la accidente, incendii, zăpadă, şi sutele de generali şi colonei care stau, ascut creioane şi se ocupă de bârfe prin minister tot aceleaşi drepturi primesc, doar că unul le primeşte la salariu de 10 milioane (lei vechi-n.r.), iar altul le primeşte la salariu de 100 milioane, ori lucrul ăsta cred că ar trebui să-l schimbăm odată şi o dată. Nu mi se pare corect să te faci că lucrezi la stat şi să ai 150 milioane pentru că stai într-un birou. Când ai salariu 80 milioane poate nu trebuie să îţi mai dau şi bani de hrană şi echipament, îl dau celui care are 10 milioane şi stă în stradă”, a afirmat şeful Guvernului.Întrebat dacă această problemă nu a fost deja soluţionată de Guvernul Boc, Ponta a susţinut că fostul premier Emil Boz „doar a zis” că va rezolva problema, dar nu a făcut nimic în acest sens.
Bani eşalonaţi pentru casele naţionalizate
Plafonarea la 15% a despăgubirilor pentru case naţionalizate, propusă de Guvernul Ungureanu, nu este o soluţie sustenabilă deoarece creează o discriminare clară, dar singura soluţie este de eșalonare a plăţilor „pe un termen important de ani” și de reverificare a multor dosare, spune premierul Ponta. „Ar fi o discriminare clară între cei care au primit 100% până acum și cei care «domne’, uite astăzi vă dăm doar 15%». Deci, aia nu era o soluție care se putea susține. Pe de altă parte – am spus-o tot timpul în campanie, nu o spun doar după campanie – să afirm că putem da anul acest 8 miliarde de euro ar fi fost o mare minciună și o aberație. Nu se poate pune problema decât de eșalonare pe un termen important de ani și reverificare a multora dintre dosare, pentru că s-au făcut abuzuri și afaceri”, a spus Ponta. El a susţinut că România a plătit deja 4 miliarde euro pentru imobile naţionalizate.
Premierul a amintit în acest context că autorităţile au transferat către Fondul Proprietatea, administrat privat, câte 20% din acţiuni la mai multe companii de stat de importantă strategică şi a arătat astfel că, în opinia sa, Legea 247/2005, în baza căruia a fost efectuat acest transfer, a fost „cel mai mare rău care puteam să-l facem României”, dar care nu mai poate fi soluţionat decât printr-o soluţie inteligentă de aplicare. În primăvara acestui an, Guvernul Ungureanu a anunţat că vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului despăgubirile care vor fi plătite de stat foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate şi să elimine posibilitatea restituirii în natură. De asemenea, plata urma să fie efectuată eşalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile. Varianta a fost avansată în contextul în care Guvernul a fost obligat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să modifice Legea proprietăţilor naţionalizate, prin stabilirea unui nou sistem de plată a despăgubirilor pentru aceste proprietăţi.Ministrul Finanţelor de atunci, Bogdan Drăgoi, a declarat agenţiei MEDIAFAX că plata integrală exclusiv prin bani pentru proprietăţile naţionalizate de comunişti ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile. Ulterior însă, Guvernul a solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului o amânare a termenului în care trebuie să modifice Legea proprietăţilor naţionalizate, interval în care să analizeze toate soluţiile posibile de rezolvare a problemei, iar CEDO a acceptat în luna iunie, când la guvernare se afla deja Cabinetul Ponta, prelungirea cu nouă luni a acestui termen, până aproape de începutul lunii aprilie 2013.
La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat, în luna mai, că nu ia în calcul varianta plafonării la 15% a despăgubirilor pentru casele naţionalizate şi că trebuie găsită, în acest caz, soluţia constituţională, echitabilă, pentru restituirea în primul rând în natură a proprietăţilor, acolo unde este posibil.
TAXĂ de mediu pentru maşini
Premierul Victor Ponta a asigurat că Guvernul va reglementa în prima şedinţă de anul viitor situaţia taxei auto, precizând că taxa de primă înmatriculare va fi înlocuită cu o taxă de mediu raportată mult mai strict la gradul de poluare al unui vehicul. „A fost suspendatã taxa până la 31 decembrie, iar pe 3 ianuarie – practic pe 1 şi pe 2 bănuiesc că nu înmatriculează nimeni nicio maşină – pe 3 ianuarie doamna Plumb îmi aduce noua formă a taxei, care nu e o taxă de primă înmatriculare, ci taxă de mediu care se referă în principal la modul în care o maşină, un autoturism, poluează sau nu; o taxă de mediu exact în sensul a ceea ce discutasem cu Comisia Europeană. Partea proastă este însă că anul acesta, 2012, iar s-au dublat înmatriculările de maşini poluante aduse din străinătate, ceea ce nu e totuşi ideea pentru care facem o taxă de mediu”, a spus Ponta la RTV.
Taxa de primă vânzare auto, suspendată de fostul Guvern doar până la începutul anului viitor, va fi din nou obligatorie începând cu 1 ianuarie, Executivul urmând însă să analizeze această situaţie. Premierul Victor Ponta i-a solicitat ministrului Mediului, Rovana Plumb, să prezinte Guvernului o informare pe această temă în prima sau a doua şedinţă de anul viitor, a anunţat, joi, vicepremierul Liviu Dragnea.
„Primul-ministru i-a cerut ministrului Mediului să vină în prima sau a doua şedinţă de guvern din 2013 cu o informare şi o propunere pentru subiectul ăsta. A fost atins subiectul astăzi, nu s-a luat nicio decizie”, a spus Dragnea la finele şedinţei de joi a Guvernului, întrebat de jurnalişti care este situaţia taxei de primă vânzare auto, suspendată de fostul Guvern doar până la începutul anului viitor.Întrebat în continuare dacă acest lucru presupune că taxa de primă vânzare auto va fi din nou obligatorie începând cu anul viitor, ministrul a arătat că speră ca în şedinţa Executivului programată pentru 4 ianuarie să fie luată o decizie.”Acum nu ştiu câte maşini se vor vinde pe 1 şi 2 ianuarie, totuşi, adică nu mi se pare ceva foarte grav”, a adăugat Dragnea.Taxa de primă vânzare auto, introdusă de Guvernul Boc la sfârşitul anului 2011, trebuia percepută cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate în România asupra unui autovehicul rulat şi pentru care nu a fost achitată taxa de poluare.În ianuarie 2012, pe fondul protestelor organizate atunci în Bucureşti şi alte oraşe ale ţării în care una dintre revendicările formulate viza eliminarea taxei auto, coaliţia guvernamentală PDL-UDMR a decis să suspende pentru un an, până la 1 ianuarie 2013, taxa de primă vânzare, cu explicaţia că proprietarii de maşini vechi trebuie să beneficieze de timp suplimentar pentru a vinde autovehiculele.
