În România, investiţiile nu se pot face nici cu banii noştri, şi nici gratuit sau cu banii altora. Instituţiile româneşti se plâng că nu au fonduri proprii pentru investiţii, dar în acelaşi timp se dovedesc incapabile să atragă fonduri europene, alocate special pentru noi. Astfel, în domeniul transportului, autorităţile au atras doar 10% din fondurile destinate ţării noastre.România este codaşă la accesarea fondurilor europene. Potrivit unui raport al Comisiei Europene prezentat în primăvară, ţara noastră este pe penultimul loc în Europa la atragerea de fonduri europene, reuşind să ia doar 14% din valoarea totală.
Din cele 19,6 miliarde de euro alocate României până în 30 septembrie 2009 România a atras de la Uniunea Europeană 2,7 miliarde de lei pe toate cele şase programe sectoriale. Este vorba despre banii pentru 1.887 de proiecte (din cele 2.672 proiecte aprobate).
Pentru infrastructura de transport s-au atras doar 10% din fondurile posibile
Drumurile din România sunt într-o stare proastă, iar autostrăzile aproape că nu există. Cu toate acestea din cele peste 4 milioane de euro alocate în perioada 2007-2013, pentru transporturi, autorităţile au atras puţin peste 400 de milioane, adică doar 10%.
În plus, Programul Operaţional Sectorial Transporturi a fost demarat de abia în 2009 datorită lipsei sistemului de management şi control. Comisia Europeană a dat acreditarea abia în luna august 2009. Primele lansări de cereri de proiecte au avut loc în februarie 2008.
La 30 septembrie 2009, numărul total al proiectelor depuse era de 37. Dintre acestea au fost aprobate în perioada de referinţă 16 proiecte, în valoare de 719,3 milioane euro, din care 161 miliarde de Euro reprezintă contribuţia UE, ceea ce înseamnă 12,2% din alocarea UE pentru POS Transport aferentă perioadei 2007-2009 şi 3,5% din alocarea 2007-2013 pentru acest program.
Până în august 2010 numărul proiectelor a ajuns la 48, dintre acestea 18 proiecte au fost aprobate, 8 respinse, iar 19 sunt încă în curs de evaluare. Astfel până în august 2010 Uniunea Europeană a alocat 416 milioane de euro pentru proiectele aprobate.
CNADNR: Avem suficiente proiecte
Banii europeni care ajung la Ministerul Transporturilor vin prin proiecte depuse de companiile de stat, cum ar fi Compania de Drumuri, CFR, companii portuare sau companii care administrează aeroporturile. Singurul posibil candidat privat la fonduri europene în domeniul transporturilor fiind aeroportul Tuzla, care a primit recent acreditare.
Reprezentanţii Companiei Naţionale de Drumuri spun că proiectele demarate de ei nu sunt puţine, chiar dacă a durat mai bine de trei ani ca acestea să fie aprobate şi va mai dura probabil până vor fi demarate. Ei spun că până în 2012 pregătesc alte proiecte ce vizează centurile ocolitoare.
„Nu sunt puţine. Sunt proiecte majore care se dezvoltă pe Programul Operaţional Sectorial Transporturi. Avem 10 proiecte: Autostrada Cernavoada- Constanta, by pass-ul Constanţa, Autostrada Arad – Timişoara, reabilitare DN1 Zalău- Aleşd, DN24B Crasna-Albiţa, DN6, centuri aferente Alexandria şi Caracal, Autostrada Nădlac-Arad, Autostrada Timişoara- Lugoj, Autostrada Oraştie- Sibiu, Autostrada Lugoj- Deva astea sunt proiecte majore care se dezvoltă de Ministerul Transporturilor prin Compania Naţională şi eu consider că începând cu 2007-2013 au fost în pregătire, acum sunt în procedură de licitaţie, probabil începând de la anul viitor, dacă se vor semna contractele, ele vor intra în execuţie. Până în 2013 acestea trebuie terminate”, a declarat pentru REALITATEA.NET Dorina Tiron, director general Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.
Peste 50% din proiectele pentru Programul Regional, demarate de mediul privat
Dacă vorbim de dezvoltarea oraşelor, modernizarea drumurilor judeţene, îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, de sănătate sau dezvoltarea mediului de afaceri sau promovarea turismului bugetul alocat de Uniunea Europeană pentru Programul Operaţional Regional ajunge la 3,72 miliarde de lei.
La 30 septembrie 2009 numărul total al proiectelor depuse era de 2.455, în valoare de 6,25 miliarde de euro, din care contribuţia UE solicitată însumează 4,16 miliarde de euro. Dintre acestea au fost aprobate în perioada de referinţă 616 proiecte, în valoare de 1,43 miliarde de euro, din care 0,97 miliarde de euro reprezintă contribuţia UE, ceea ce înseamnă 83% din alocarea UE pentru POR aferentă perioadei 2007-2009 şi 26% din alocarea 2007-2013 pentru acest program.
Numărul contractelor de finanţare semnate cu beneficiarii până la 30 septembrie 2009 era de 525, cu o valoare eligibilă de 1 miliard de Euro, din care 0,86 miliarde de euro contribuţie UE. Aceasta reprezintă 73% din alocarea UE pentru POR aferentă perioadei 2007-2009 şi 23% din alocarea 2007-2013 pentru acest program.
Din cele 723 de proiecte aprobate, în curs de desfăşurare sau finalizate, 413 au fost demarate de societăţi comerciale, iar 310 de autorităţile locale sau judeţene, de arhiepiscopii, parohii, mănăstiri, asistenţa socială, universităţi, spitale, ONG-uri sau asociaţii turistice.
Explicaţia premierului: Absorbţia fondurilor europene merge prost pentru că lucrăm cu români
„Fondurile europene reprezintă o resursă extraordinară pentru România, iar aici lucrăm pentru că şi la aceste fonduri, din nefericire, se lucrează cu români. Cu români care, la fel ca fiecare dintre noi, au metehnele lor în aplicare, spunea premierul Emil Boc acum câteva luni, în cadrul conferinţei „Consiliul Concurenţei – Realizări şi Perspective”.
