Tragedia evreilor clujeni a început după ce Transilvania de Nord a fost ocupată de Ungaria horthystă. Autorităţile de la Budapesta au pus în practică o politică antisemită, care a fost îndreptată în special împotriva elitei evreieşti. Soarta medicilor evrei este cutremurătoare. Mai întâi, au pierdut dreptul de a-i trata pe pacienţii creştini. Apoi, medicii evrei din Cluj, unii dintre ei savanţi cunoscuţi în toată lumea, au fost înrolaţi într-un detaşament de muncă forţată şi trimişi pe Frontul de Est, în prima linie, pentru a săpa tranşee pentru armata maghiară. Din cauza foametei şi a frigului, mulţi au murit. Unii medici au fost înhămaţi în locul cailor de povară, spune medicul Carol Lowy. ”Supravieţuirea la minus 40 de grade era imposibilă, dacă nu aveau norocul să se încălzească în casele ţăranilor ruşi. Aceşti ”mujici” s-au comportat bine; în schimb, ţăranii ucrainieni s-au comportat mizerabil”, spune dr. Carol Lowy.
Suferinţa medicilor evrei trimişi pe Frontul de Est nu a fost decât preludiul unei tragedii şi mai mari. În martie 1944, dictatorul Miklos Horthy a fost înlăturat de la putere, iar la conducerea Ungariei, germanii au instalat partidul nazist al Crucilor cu Săgeţi. Conducătorii acestuia au hotărât deportarea evreilor în lagărele morţii de la Auschwitz, Birkenau ori Bergen-Belsen. Printre cei deportaţi s-au numărat şi medicii evrei care supravieţuiseră din detaşamentul de muncă forţată, mai spune doctorul Carol Lowy. ”Din cei 200 de membri ai detaşamentului de muncă forţată au supravieţuit doar 27”, a spus medicul Carol Lowy.
Cei mai mulţi dintre evreii clujeni au pierit în lagărele naziste. Potrivit unui raport la Congresului Mondial Evreiesc, în anul 1941, la începutul ocupaţiei maghiare, din cei 110.956 de locuitori ai Clujului, 16.763 erau evrei, adică 15,1 la sută din populaţia totală a oraşului. Cei mai mulţi dintre ei au fost adunaţi, în primavera anului 1944, în ghetoul de la Fabrica de Cărămizi. Între 25 mai şi 9 iunie, din Cluj au plecat şase trenuri ale morţii, care au transportat spre lagărele naziste 16.148 de persoane. În 11 octombrie 1944, când Armata Regală Română a eliberat Clujul, în oraş mai erau doar 80 de evrei. După ce în Cluj s-au întors supravieţuitorii lagărelor de concentrare, precum şi evreii clujeni refugiaţi în Regatul român, comunitatea evreiască din Cluj avea aproximativ 1.000 de membri. Unii dintre ei au emigrat în timpul regimului comunist. În prezent, comunitatea evreiască din Cluj mai numără doar câteva sute de persoane, care însă păstrează vie memoria celor ucişi sau exilaţi.
